(De)Scris corect

Urmăriţi articolele grupate la această rubrică:

Vreun / vre-un, noştri / noştrii, îmi, îţi, îşi / î-mi, î-ţi, î-şi

2 Substantive şi adjective cu i-ii-iii

3 A, al, ai, ale / cărui, cărei, căror

4 Fii, nu fi, să fii, să fi, va fi, ar fi

5 Comfort / confort, să aibe / să aibă

6 Crează /creează,  să crezi / să creezi

7 Bonboană / bomboană, înpotriva / împotriva

8 Acela, aceea, aceiaşi, aceeaşi, aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi

Întruna, într-una, din sau dintre, o dată sau odată

10 Prooroc, proroc, că sau căci, binecuvântează, blestemă

11 Angajează / angajază, așază / așează

12 Îneca / înneca, înnoda / înoda

13 Ortodoxi / ortodocși

14 Însumi, însămi, … înșiși, înseși

15 Verbul a trebui

16 A răzui, a rade, a râde

17 Cunoștință / cunoștiință

18 Înșală / înșeală

118 răspunsuri la (De)Scris corect

  1. remo zice:

    Catre administratorul blogului ,

    se vede ca ai experienta in limba romana , as dori daca poti sa-mi spui ce este gresit in urmatoarea propozitie :

    ” Popor de legamant .”

    Eu nu gasesc corecte cele doua litere ” de ” . In opinia mea cred ca acolo ar trebui sa stea alte litere de legatura intre primul si ultimul cuvint . Un exemplu ar fi :

    ” Popor al legamintului .”

    Astept un raspuns . Multumesc .

  2. A.Dama zice:

    Remo, bine-ai venit!

    Încerc un răspuns prin alte exemple: „copil de Dumnezeu” şi „copil al lui Dumnezeu” – sună tot aşa deranjant?
    .
    „Inimă de câine” nu e totuna cu „inima câinelui”.
    .
    Om de nimic / om de casă – aici avem structuri care pot fi înlocuite: om fără valoare / gospodar.
    .
    Nu cred că e greşită construcţia cu prepoziţia „de” în exemplul dat de tine. E o construcţie prepoziţională în locul genitivului. Şi în dativ există construcţii cu de: „vai de cei!” = „vai celor!”

    Dacă e cineva de altă părere, aştept şi eu răspuns! 🙂

    • finitul spre Infinit zice:

      daca e vorba de un cuvant profetic sau o conversatie, nu cred ca te apuci sa judeci exprimarea; doar nu stai sa judeci clasele omului, sau?
      daca e vorba de vreun articol, lucrare, eu as scrie popor al legamantului cutare, sau cutare, ori popor sub legamantul etc etc.

  3. remo zice:

    Iti multumesc ca mi-ai raspuns. Am vazut ca sint exemple de limba si gramatica limbii romane aici pe blog si am hotarit sa apelez la ajutor.
    Nu sint un expert in probleme de limba romana, insa am nevoie de o clarificare a ceea ce am expus mai sus.
    Propozitia „Popor de legamint”, este o propozitie des intilnita in prorocii, ea fiind propozitie de inceput a proorociei. Am cunostinta de la Dumnezeu ca aceasta forma de exprimare nu este de la Duhul Sfint, asa ca doresc o explicatie din punct de vedere gramatical sau cum vrei sa-i spui tu.
    Dumnezeu m-a facut sa inteleg ca demonii nu cunosc in totalitate regulile de vorbire, de exprimare si de scriere gramaticala a unei limbi, motiv pentru care se descopera multe greseli in prorocii, care confirma ca nu sint de la Dumnezeu.
    Gasesc ca este mai corect „copil al lui Dumnezeu” decit „copil de Dumnezeu”.
    Pentru mine este un subiect important, caruia ii dau atentie maxima. Pe de alta parte, aceasta propozitie „Popor de legamint” in forma cum este exprimata, ea nu se gaseste pe nici o pagina a Bibliei, ca cuvinte de introducere in transmiterea unui mesaj prin prorocie.
    Astept raspuns in continuare.

  4. A.Dama zice:

    Remo,
    Aici sunt două chestiuni diferite. Tu mă întrebi dacă sintagma „popor de legământ” e corectă gramatical, însă nu gramatica te interesează, ci te interesează semantica. Ba mai mult, dacă această exprimare e teologic justificată, dat fiind că ea apare în anumite prorocii.
    Având în vedere că nu am pregătirea necesară în domeniu – mă refer la limbajul aferent prorociilor şi la teologia lor, tot ce aş putea să-ţi spun este o părere de om simplu.
    Cine are Duhul lui Dumnezeu poate deosebi dacă mesajul este de la El sau este contrafăcut. Această deosebire nu e la îndemâna oricui, ci doar a celor care stau foarte aproape de El, iar El le descoperă lucrurile Sale tainice. Diavolul ne cunoaşte slăbiciunile şi ştie unde să intervină cu ispitele lui. Dumnezeu, în schimb, ne cunoaşte gândul încă înainte de a fi el rostit, înainte ca el să fie îmbrăcat într-o formă de exprimare sau alta.
    Datorită faptului că nu sunt acolo, „la faţa locului”, în mod personal, nu-mi iau libertatea de a desfiinţa mesaje doar pentru că se folosesc astfel de sintagme: „popor de legământ”.
    De multe ori, Dumnezeu Se foloseşte de oameni fără şcoală multă – în ordine lumească -, dar cu mare şcoală în trăirea în sfinţenie, aproape de El. Sunt multe exprimări incorecte care apar în prorocii, dar nu trebuie puse toate pe seama intervenţiei Celui Rău.
    Cred că atunci când cineva e implicat îndeaproape şi are o altă cunoaştere, care vine de sus şi pe care regulile gramaticale nu o pot valida sau invalida, trebuie să procedeze după cum îi îngăduie Duhul… De aceea, dacă tu ai o astfel de cunoaştere direct de la El, ceea ce putem noi spune după regulile gramaticale nu e neapărat relevant.

  5. remo zice:

    A.Dama ,

    multumesc de raspuns. Intodeauna cind cineva rosteste aceasta sintagma, asa cum ii spui tu, in continutul unei prorocii, pe linga aceasta sintagma, exista si alte elemente negative, care sint dovedite clar ca sint minciuni. Si despre lucruri care pot fi dovedite cu Biblia, nici nu mai vorbesc.

  6. A.Dama zice:

    Remo, îmi pare rău că aceste exemple negative se perpetuează! Unii aleg să stea deoparte de tot din astfel de motive, din cauza acestor contraexemple… Să stăm aproape de El, ca să vedem clar şi lămurit ce avem de făcut! 🙂

  7. Sali Sabri zice:

    Cum e corect; „Va rugam sa reveniti” sau „Va rugam reveniti”?

    Multumesc!

  8. A.Dama zice:

    Sali Sabri, bine-ai venit!

    Nu ştiu dacă s-a pronunţat vreun specialist asupra incorectitudinii vreuneia dintre variantele de mai sus.

    În scris, aş folosi formula imperativ-conjunctiv: Vă rugăm să reveniţi! Vă rugăm să luaţi loc! Vă rog să publicaţi!…

    .
    În schimb, în limba vorbită, sunt situaţii în care se folosesc două imperative unul după celălalt:
    Vă rugăm, reveniţi!
    Vă rugăm, luaţi loc!
    Vă rugăm, aşteptaţi!
    Când te adresezi unui vânzător, spui, de obicei: „Vă rog, arătaţi-mi modelul acela!”

  9. A.H. zice:

    am 54 de ani / am 54 ani
    îţi trimit 1000 de euro / îţi trimit 1000 euro

    Cum e corect?
    Mulţumesc!

  10. A.Dama zice:

    A.H., bine-ai venit!
    Corect este ca după numeralul nouăsprezece, deci de la douăzeci în sus, să se adauge prepoziţia „de”.
    Prin urmare, variantele corecte sunt:
    – am 54 de ani
    – îţi trimit 1000 de euro.

  11. A.H. zice:

    Dar de ce!? Pare o regulă. Cum s-a născut ea!?

    am cincizeci şi patru de ani şi trei de luni – e corect?
    îţi trimit una mie de euro – cum e?

    Mulţumesc pentru răspunsuri.

  12. A.Dama zice:

    A.H., nu ştiu de unde a apărut regula. Nu e corect „am cincizeci şi patru de ani şi trei de luni”, fiindcă până la 19 nu se pune prepoziţia „de”.
    Ea nu se pune nici după 101, 2001 cică. 🙂 Am primit 101 euro, nu *101 de euro.
    „Îţi trimit o mie de euro” e corect. Dar, îţi trimit o mie unu euro.

  13. Regula sau nu, eu zic ca asa suna bine – cum a raspuns A.Dama.
    In unele domenii regula apare dupa ce se observa care e modalitatea cea mai folosita. Unii spun: „asa e uzanta”.

  14. A.Dama zice:

    LePetitPrince,
    Da, unele cuvinte nou-intrate în limbă ajung să se impună în defavoarea altora. Vor decide generaţiile viitoare. Dacă vor mai fi… Câte vor mai fi… (?)

  15. Iulia zice:

    cum s-ar scrie corect de-abinelea sau de-a-binelea? sau niciuna din variante?
    multumesc

  16. R. zice:

    de-a binelea.

  17. A.Dama zice:

    Iulia,
    Bine-ai venit de-a binelea! 🙂
    R. ți-a dat soluția corectă.

  18. iuliatuns zice:

    multumesc

  19. A.Dama zice:

    Iulia,
    Cu plăcere, și-altă dată!

  20. A.H. zice:

    Dacă spunem „sait”, de ce scriem „site” ?!
    (o sită – două site)

  21. A.Dama zice:

    A.H.,
    Pentru că așa au decis academicienii.
    Se scrie site, se pronunță sait, articulat e site-ul, pluralul: site-uri.
    Trebuie să-l credem pe DOOM pe cuvânt! 😀

    • Dan M. zice:

      Bună,

      Sunt unele cuvinte împrumutate din alte limbi care nu sunt adaptate foneticii limbii romane, deoarece ar suna ridicol.
      Să luam de exemplu cuvântul „site” care, conform normelor foneticii limbii române, ar trebui pronunţat cum se scrie. S-ar crea astfel o sonorizare absurdă la adăugarea articolelor precum „un” ca rezultat al inconcordanţei singular-plural la nivel fonetic.
      Astfel de cuvinte se articulează prin cratimă, dupa cum ţi-a exemplificat şi A.Dama.

  22. A.H. zice:

    Îţi mulţumesc. Dar, pe cuvânt de DOOM, mă deranjează. Au nu, în frumoasa limbă a noastră românească, se citeşte cum se scrie?!
    Tare-aş vrea să ştiu procesul de decizie la academicieni, că arată de parcă ar da cu banul: pe-o parte – sait, pe invers – site.
    Mă gândesc la „maus”: pe ăst cuvânt cum de nu ne-au obligat să-l scriem „mouse”? Nu-i aceeaşi situaţie?

    Da’ ce-s, frate, academicienii?

  23. A.Dama zice:

    A.H.,
    Exemplul tău face parte din categoria tainelor: „nu căta să le-nțelegi”.

  24. andreeansd zice:

    Cum e corect: vor rămâne sau vor rămânea?

  25. A.Dama zice:

    Andreeansd, bine-ai venit!
    Corect e vor rămâne. Trebuie să urmărești verbul la infinitiv, pentru că infinitivul intră in construcția viitorului. Poți să-l verifici în DEX (http://dexonline.ro).

  26. andreeansd zice:

    Mulţumesc dragă A.Dama.

  27. andreeansd zice:

    Revin cu o nouă dilemă: aş umple’o sau aş umplea’o. Înclin spre prima variantă..

  28. A.Dama zice:

    Andreeansd,
    Cu placere, si-altadata! 🙂

  29. A.Dama zice:

    E bună prima variantă! Aș umple-o cu apă din izvor… 🙂

  30. andreeansd zice:

    Aş umple’o cu mireasmă şi aş vărsa’o. 🙂

    Cântarea Cântărilor 1:3 „Numele tău este ca o mireasmă vărsată.” …mă fascinează asocierea.

    Vă mulţumesc!

  31. A.Dama zice:

    Andreeansd,

    Inspirată asocierea!… Cum altfel? 🙂

  32. Din seria nedumeririlor pe care le port cu mine oridecate ori trebuie sa articulez posesiv un nume feminim care nu se termina cu a: stiu ca in mod normal trebuie sa zic „al Marinelei” „al Elenei” dar ce ma fac cu Carmen? Sau cu Mari? Sau cu … Neriah? „tatal lui Carmen” – e acceptabil?

  33. A.Dama zice:

    Vasile,
    De regulă, substantivele proprii feminine care nu se termină în A prezintă această particularitate: antepunerea articolului LUI, ca în exemplele date de tine: lui Carmen, lui Neriah, lui Mari.
    Tendința în limba vorbită este de a folosi acest LUI și în cazul substantivelor terminate în A:
    lui Maria, în loc de Mariei,
    sau chiar cu substantive comune:
    (fata )lui mama, în loc de fata mamei.

    Forma literară rămâne cea de mai sus: Georgianei, Elenei, Florinei etc.

    P.S.
    Mai este un adverb pe care trebuie să-l scrii corect despărțit: ori de câte ori.

  34. Ryan zice:

    A. Dama,
    Multumesc ptr. articolele tale cu privire la gramatica limbii romane. Sint foarte binevenite, cel putin ptr mine. Dupa atitia ani departe de tara, mi-a prins bine sa imi reamintesc cum sa scriu mai corect in limba natala.

  35. A.Dama zice:

    Ryan,
    Bine-ai venit! Cu plăcere, și-altădată!
    Voi continua cu aceste articole, doar să-mi fac mai mult timp…

  36. givan zice:

    buna zıua
    cum se zıce corect
    suntem niste sarlatani sau
    sarlatanii noi suntem!!
    va multumesc

  37. angela p zice:

    bine v-am gäsit!
    incä o frumoasä ocazie de a inväta limba romänä.
    multä binecuväntare pentru tot ce faceti!

  38. angelutza100 zice:

    Mä bucur cä te-am intälnit.Am iubit intotdeauna gramatica si cänd imi scriau pe mess prietenii si mai fäceam cäte o corecturä imi ziceau cä asa se scrie pe mess orisicum…o fi asa ,dar pentru mine suna ciudat si nu m-am putut impäca cu gändul….
    acum cä te-am intälnit te adaug in comentariile mele(binenteles dacä nu te superi!)

    Lehamite de blog (1) Ţîşneşte apa prin lăptoace


    DOMNUL JESHUA HAMASHIA sä te binecuvänteze cäci ceea ce binecuväntä EL rämäne binecuväntat pentru totdeauna!(te rog corecteazä-mä)

  39. angelutza100 zice:

    ai uitat sä mä corectezi!
    Fii binecuväntatä cä iti faci timp si pentru altii intr-o lume egoistä!

  40. amena petra zice:

    e corect „multä binecuväntare pe mai departe” sau „multä binecuväntare in continuare”?
    „Domnul sä ne dea biruinta” sau „Domnul sä ne deie biruinta!”
    multumesc anticipat!

  41. A.Dama zice:

    amena petra,
    sunt corecte ambele variante cu binecuvantarea.
    pentru al doilea exemplu, corecta e prima varianta: ‘sa ne dea’.

  42. Pingback: Cum e corect? (1) – vreun / vre-un | lumea adam(a)ică

  43. 2nita zice:

    Cand ar trebui folosit „caci” si cat de des… Caci in Biblie, l-am intalnit destul de des. Nu stiu daca Biblia este un etalon pt partea gramaticala, insa, de fiecare data mi s-a parut folosit ok, dar nu as putea explica de ce! Ai putea te rog, sa-mi dai cateva exemple pt acest cuvant? Imi place sa-l folosesc, insa nu doresc sa il utilizez mai mult decat trebuie. Si daca se pune virgula inaintea lui „caci”, sau dupa… L-am folosit mai sus special ca sa ma poti corecta.
    Multumesc tare mult pentru timpul tau, pe care il folosesti in interesul nostru. Dumnezeu sa te binecuvanteze!

    • 2nita zice:

      Si mai e ceva: Se spune corect „multumesc tare mult”. Offf si imi dau seama ca mai sunt inca multe alte detalii gramaticale, sau cuvinte pe care habar n-am cum ar trebui folosite. Insa ma fascineaza indrumarile tale si incerc sa le expun putin cate putin, astfel incat sa nu-ti pun rabdarea la incercare. Multumesc!

      • A.Dama zice:

        În privința lui „mulțumesc”, în limba română, se folosește de regulă „frumos” sau „din inimă”. Mulțumesc mult se datorează lui Merci beaucoup. Nu e greșit. E doar chestie de stilistică personală…

    • A.Dama zice:

      2nita,
      În Biblia pe care o am eu, am găsit multe greșeli gramaticale. Însă e posibil să existe reeditări, în care să se fi actualizat textul.
      (Bine-ar fi ca ea să funcționeze ca îndreptar de învățătură și descoperire a Lui, nu ca îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație.:) )
      Revenind la „căci”, ar trebui folosit când înseamnă „fiindcă”, „din cauză că”, „întrucât”, „pentru că”.

      Nu-mi place a ales culoarea albă. (Asta nu-mi place…)
      Îmi place, căci e mai ușor de condus. (Din cauza asta îmi place).

      De multe ori însă, și are valoarea cauzală, și e folosit în construcții în care ar putea fi folosit căci.

      N-a venit, n-a putut.

      Exemplul tău se include aici. Puteai folosi ambele variante (că în Biblie, căci în Biblie).

      Nu e corect: El ne-a spus căci ne iubește, decât dacă se continuă fraza: El ne-a spus, căci ne iubește, să nu ne jucăm cu focul. Punctuația ne ajută aici la înțelegere.

      Mi-a amintit mâine e conferința. (Aici nu se poate folosi căci).

      Nu știu dacă există sistematizate undeva exemple mai multe…

  44. Andreea zice:

    Bună dimineaţa A.Dama!

    Spune-mi, te rog, există în limba română termenul logare, respectiv verbul a (se) loga? Iar dacă nu care ar fi sinonimul potrivit pentru a fi folosit în limba română?

    • A.Dama zice:

      Andreea,
      Nu știu să se fi adoptat oficial verbul a loga. Dar nici nu mai e mult până atunci. Nu m-aș feri să-l folosesc. Ca sinonime, nu știu ce aș prefera: a se conecta, a se identifica, a intra…

      • Andreea zice:

        Am mai descoperit a se autentifica. Chiar în chenarul de răspuns în care completez acum pe butoanele de WordPress, Twitter și Facebook scrie Autentificare.. 🙂

        Mulțumesc pentru răspunsul oferit mereu, Duminică binecuvântată!

        • A.Dama zice:

          Andreea,
          Așa e. Și autentificare e folosit. Dar se înțelege și logare, nu? 🙂
          Săptămână cu har și îndurare!

          • Andreea zice:

            Oh… se înțelege și logare, însă am primit un mesaj pe un site unde sunt implicată ca voluntar, în care o persoană își exprima nemulțumirea că folosim cuvinte care nu există în limba română (și nici în engleză, germană, franceză – referindu-se la termenul logare) și că astfel eșuăm în transmiterea unui mesaj creștin pe internet.

            • A.Dama zice:

              Mamma mia, Andreea dragă! Dar persoanele alea cum s-au logat ca să intre pe site? 🙂

            • Andreea zice:

              Nu au ajuns să se logeze (în sensul de introducere a numelui de utilizator și a parolei), însă acum le oferim posiblitatea să se autentifice. 🙂

            • A.Dama zice:

              Andreea, eu aș fi scris „să se logheze”. Dar e tare faza că n-au ajuns până acolo, dacă nu era cuvântul în dicționar.
              Dintr-odată am impresia că ești foarte răbdătoare!

  45. Livius zice:

    „Caci” este de preferat lui „ca”, in cazul evitarii unei cacofonii. Mai bine un dezacordat caci, unei constructii nepotrivite. Este doar o parere.

    • 2nita zice:

      Pana la ”cacofonie” mai este… insa, pt a o evita (cacofonia), nu am avut nevoie de indrumari caci, ar fi jenant pt mine cel putin , sa am dileme la acest capitol. Pe mine ma interesa locul intr-o fraza a lui ”caci” dar akm, imi este mult mai clar, date fiind explicatiile doamnei A. Dama.

      • Livius zice:

        Stimata 2nita, imi cer scuze daca am fost interpretat gresit, eu nu m-am referit la Dumneavoastra, ci am vorbit din experienta vietii, ca si eu tot limba romana o vorbesc si o aud mai toata ziua. Greu de crezut, dar am intalnit expresia asa cum am redat-o eu, la un domn cu foarte multa scoala, si nu de oricare. La semnalarea mea ca un „ci” in plus arata diferit, omul bine dispus a pus-o de una hazlie si gata. Auzim foarte des de la amvoane astfel de „constructii” gramaticale, care ar putea fi foarte usor evitate. Va doresc o zi buna si mult spor in a vorbi o limba cat mai apropape de perfectiune.
        Eu oricum m-am dat batut.

    • A.Dama zice:

      Livius, aș avea nevoie de exemple, ca să-ți spun dacă e corect că în loc de căci. Uite: Ne spune că copiii lui etc… Nu poți folosi căci. De altă parte, nici nu știu cum aș proceda în discuțiile libere, dacă ar trebui să folosesc „ca copil al lui Dumnezeu”. În general, mă străduiesc să folosesc: în calitate de copil al lui Dumnezeu… Eu, dacă trebuie să vorbesc liber, să expun păreri etc., comit greșeli. Dacă scriu, e diferit.

      • Livius zice:

        A.Dama, eu folosesc „ca si copil al lui …, este mai la indemana. Pentru prima situatie trebuie sa fac putina investigatie in urma si iti voiu reda exact.
        totusi prefer „caci copiii lui”, cred ca mai putini vad un dezacord dacat sa te loveasca in urechi prima varianta.

        • A.Dama zice:

          Livius,
          De multe ori am auzit această încercare de evitare a cacofoniei: „ca și copil”. Însă nu e corectă. „Noi, ca români”… „Noi, ca și români”. Nu știu dacă sesizezi diferența.
          Pentru al doilea exemplu: căci copiii, trebuie context, că pot exista diferențe de sens când se folosește și când se folosește căci.

  46. 2nita zice:

    Multumesc A. Dama.
    Si inca ceva: ideea era de expresia „multumesc tare mult”, pt ca am auzit-o la persoane care vizibil se straduiau sa vorbeasca corect. Deci e ok „multumesc tare mult”?

  47. 2nita zice:

    Am inteles. Multumesc!

  48. ionica zice:

    Să fii binecuvântat de Domnul, ca ne mai trezeşti din când în când
    Cu respect, ionică

  49. moti zice:

    pe data/ în data/ la data
    Care este diferenţa între cele trei forme?
    Mulţumesc!

  50. Ionescu Laura zice:

    Buna,
    Care varianta este corecta: „pe cine votezi” sau „cu cine votezi?”

    • Agnusstick zice:

      La râm(e) se zicea „Cui i-ai pus votul, Zenovia?”. „Pe cine” vine de la ştampilă, etimologic ar fi mai corect „Cui ai votat?”, şi ar face şi legătura cu talpa ţării. „Cu cine” are conotaţie de bandă organizată, deci nu se foloseşte decât subversiv, în zona de regrupare sau în autocare.

  51. PIon zice:

    Cum e corect?
    Mama băiatului rebel celui dintâi pedepsit.
    sau
    Mama băiatului rebel cel dintâi pedepsit.

    Mulţumesc mult.

  52. A.Dama zice:

    PIon,
    Ambele sunt corecte. „De” și „de către” sunt mărci ale complementului de agent.

  53. farasens zice:

    Am si eu o problema, mai mult de ordin demonstarti. Constiinta mea si tot ceea ce am invatat pana acum urla. Atunci cand spui „te uiti la mine”, folosesti prepozitia „la”, insa am auzit de foarte multe ori expresia „te uiti pe mine”. Imi doresc sa stiu daca este acceptata aceasta forma, iar in caz ca nu, unde gasesc o dovada concludenta care sa ateste acest lucru.

    • A.Dama zice:

      farasens,
      Există contexte în care e corect „te uiți pe mine”, de exemplu, dacă rogi pe cineva să verifice dacă n-ai scame sau alte chestii nedorite pe hainele tale. 😀 Cât despre „dovezile concludente”, încearcă Gramatica Academiei și DOOM 2.

  54. Gabriel C-tin Oprea zice:

    Cum este corect: Mulțumesc tare mult! sau Mulțumesc foarte mult!

    Tot binele vă doresc și vă mulțumesc FOARTE MULT pentru eventualul răspuns!
    Doamne ajută!

  55. Gabriel C-tin Oprea zice:

    Mulțumesc frumos pentru răspuns!

    • A.Dama zice:

      Gabriel,
      Cu siguranță ai recunoscut influența engleză sau franceză în construcția formulelor de mulțumire pe care le-ai adus în discuție. Thank you very much. Thanks a lot. Merci beaucoup.
      Dar nemții mulțumesc frumos. Danke schön. 🙂

  56. Gabriel C-tin Oprea zice:

    Prietene, este corect ceea ce mi-ai scris! Eu insa urăsc, sau mai bine scris, nu-mi place expresia pe care o aud des la TV: Mulțumesc TARE mult! Înțeleg cum că este vorba despre o alegere stilistică personală, dar mi se pare că cel ce folosește această expresie este prefacut… Așa simt eu, iar ceea ce mi-ai scris ( privitor la expresiile în alte limbi străine) îmi confirmă ceea ce afirm.
    Mulțumesc, din nou, FOARTE frumos!
    Tot binele îți doresc!

    • A.Dama zice:

      Gabriel C-tin Oprea,

      E puțin bizară argumentarea cu „așa simt eu”. La fel de prefăcut se poate spune și „Mulțumesc frumos”. Nu formula e „păcătoasă”, ci atitudinea locutorului.
      Hai să folosim cele două adverbe: „foarte” și „tare” în altă construcție: „Îmi pare foarte rău!” / „Îmi pare tare rău!”.
      Și aici vi se pare mai „prefăcut” unul decât celălalt?
      Numai bine și sănătate!

  57. Iancu Oana zice:

    Vreau sa stiu daca este corecta expresia frazei mea: Intr-un simplu mesaj si nici intr-o viata nu as putea sa iti spun cat te iubesc si sa iti multumesc.

  58. alex zice:

    Salut!

    Am intrat intr-o polemica pe net despre „analfabet”. Mai exact, am afirmat ca „analfabet” nu are grad de comparatie, pt ca exprima o insusire absoluta – ori stii, ori nu stii sa citesti sau sa scrii. cum e corect ? E corect „x e mai analfabet decat y”?

    Merci!
    Alexandra

    • A.Dama zice:

      Alexandra, teoretic, așa stau lucrurile. Dacă definiția pentru analfabet e „persoană care nu știe citi și scrie”, atunci ori e albă, ori e neagră.
      Practic, există anumite diferențieri acceptate, fiindcă unii știu citi și scrie cifrele. Îmi amintesc că eram la poștă când a venit la mine o doamnă și m-a rugat să-i completez un aviz. Cu multă jenă și reținere mi-a spus că nu știe să scrie. Mi-a dat buletinul să trec numele și adresa corecte. Am întrebat-o imediat dacă știe semna, fiindcă mi-am dat seama că urma să semneze avizul. Mi-a spus că se știe semna…
      Plus că uneori sunt numiți „analfabeți” cei fără carte, adică cei fără cultură generală. Dar, ce să vezi, există unii oameni care nu știu citi, nu știu scrie, dar sunt apți să recite pe de rost poezii lungi de zeci de strofe.
      Dacă e să rămânem strict la literă, nu există „mai mult sau mai puțin analfabet”.

  59. lungu elena zice:

    Salut! Mă interesează cum e corect: Catedra de Limbă și comunicare sau Catedra Limbă și Comunicare, anume utilizarea prepoziției ”de„ și sigur majusculele; la fel scrierea substantivului compus director – adjunct, director adjunct

  60. lungu elena zice:

    Mersi anticipat pentru răspuns!

  61. Cristi zice:

    Cum e corect? Mulțumesc de răspuns sau mulțumesc pentru răspuns? 🙂

    • A.Dama zice:

      Cristi,
      Eu folosesc mai des „mulțumesc de răspuns”. E doar o tendință francofilă.
      E corect cu prepoziția „pentru”.
      Depinde de stilul locutorului. Preferința pentru o prepoziție sau alta poate fi marcă stilistică.

  62. emy zice:

    Cum este corect ; iarasi sau iara-si…

  63. andreea gurgu zice:

    Buna. Cum e corect gramatical? Lui mami sau la mami? Exemplu: te spun lui/la mami… mersi mult

    • A.Dama zice:

      Andreea,
      Corect e: „te spun mamei”. Articolul „lui” se folosește înaintea substantivelor feminine terminate în consoană: „te spun lui Carmen”. Construcția aceasta cu prepoziția „la” ar fi de reținut doar ca limbaj popular.

  64. P zice:

    Buna 🙂
    Imi poti spune, te rog, cum este corect „oportunitate oferita de Organizatia…” sau „oportunitate oferita de catre Organizatia…”?
    Multumesc!

  65. Răzvrătit zice:

    Zilele trecute am făcut o vizita la medicul de familie. Problema este că are cabinetul situat în clădirea tribunalului, și la fiecare vizita trebuie sa mă legitimez în fața agentului (cu uniformă) de la poartă. Ultima dată am nimerit unul simpatic: m-a sâcâit el în trecut și așteptam momentul sa-i întorc favorul.
    – Îmi dați și mie un buletin? mă întreabă
    – Nu, spun eu.
    – Domnule tre sa-mi dați un buletin dacă vreți sa va las ..
    – Adineauri nu ați spus asa! Adineauri m-ați întrebat, mi-ați dat posibilitatea sa răspund cu da sau nu! continui eu, apoi: – Buletinul soției este bun?
    – Nu domle, al matale!
    – Păi nu ați specificat, mi-ați spus doar sa va dau UN buletin!
    In fine, notează nenea CNP-ul în caiet și-mi restituie actul, iar eu continui sa stau în fața lui.
    – Gata, asta e tot. Ce mai doriți?
    – Cui să mai dau buletinul, întreb eu.
    – Mie DECÂT [..ha ha, decâTîîîâîîâî].
    – Pai, ii răspund, m-ați întrebat dacă va dau ȘI DVS un buletin. Dvs, și mai cui??
    << exasperare …ii citeam în priviri nevoia de a mă pocni..

    Dincolo de hazul situației:
    – DE CE AU AJUNS ROMÂNII SĂ PREFERE FORMA INTEROGATIVĂ în locul formulării la imperativ?
    (dați-mi va rog cartea dvs de identitate!)
    – DE CE ABUZEAZĂ ROMÂNII DE EXPRESIILE PLEONASTICE (îmi dai și mie?)

    recent un coleg:
    – îmi dai și mie la tipărit o cerere de concediu?
    – domnu Adi (cu ăsta îmi permit glume), eu acum mănânc iaurt. Dacă dorești roagă-mă să-ți dau ȘI ȚIE IAURT. Dacă dorești cererea de concediu, vorbește te rog corect: "dă-mi și LOR o cerere de concediu" (că parcă sună mai românește așa)
    Insa o colegă, fată cetită (e juristă) m-a contrazis. Cică a întrebat chiar o profesoara de limba română și i-ar fi spus ca este corectă formularea "dă-mi și mie" ..

    • A.Dama zice:

      Răzvrătit,
      M-au amuzat observațiile tale! De ce se preferă interogativul imperativului? E un obicei… Se întâmplă și în alte țări, nu suntem atât de originali!…
      În privința exprimării pleonastice, critica mea ar fi moderată. „Îmi dai și mie!” e corect. Nu pentru că s-ar putea spune „îmi dai și lor!”, ci pentru că poate fi vorba de o formulare juxtapusă (chiar dacă eliptică): „îmi dai și mie!” – presupunând că „i-ai dat și lui”, „le-ai dat și lor” etc.).
      Mai gândește-te la exemplele următoare (folosind un alt timp verbal): „mi-a dat și mie”, „le-a dat și lor” etc. Poți așeza „și” în față: „Și mie mi-a dat”, „și lor le-a dat” etc. Limba română reia complementele directe și indirecte printr-un pronume scurt. Asta e…

  66. Aliona zice:

    cum este corect?
    Da-i lui Vasile
    _________

    Dă-i lui Vasile!

  67. Robert zice:

    Buna. As vrea sa stiu cand a patruns in limba romana „multumesc frumos” si „imi place tare”. Si daca acestea sunt corecte. Personal, la scoala, nu am invatat asa.

  68. Bitcor Adrian zice:

    cine imi poate spune cum se scrie corect cuvantul dintai?
    legat, dezlegat?
    _____
    dintâi

  69. Mihail zice:

    Bună ziua! Observ o tot mai deasă întrebuințare a expresiei: „îmi place foarte tare”. Eu știu că e corect „îmi place foarte mult”. Mă puteți lămuri în acest sens?

  70. onciu zice:

    Buna ziua.
    Cum este corect:
    O zii frumoasa! sau
    O zi frumoasa!

    Multumesc de ajutor.

    ––-
    Dacă întrebarea e la mișto, fie!…
    „Zii” nu există în dicționarul limbii noastre.
    Zi mai bine:
    O zi frumoasă!

  71. M zice:

    Buna!Ar fi corect sa raspunzi „cu drag” sau „cu placere” in cazul cind; (de exemplu) cineva mi-a dat un nr. De tel. Si i-am spus multumesc… e corect ca sa mi se raspunda „cu drag”sau „cu placere”?
    ––
    Cu plăcere.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.