Arhive pe categorii: De răs-gândit

Rumeguș (18) – Binele personal(izat)

„Ți s-a arătat, omule, ce este bine!” (Mica 6:8) Adică nu tot binele din lume, binele general, universal, binele care transcende timpul, spațiul și umanitatea. Binele pe care trebuie să-l faci e cel care ți se arată, ți se descoperă … Continuă lectura

Publicat în De răs-gândit | Etichetat , , , , , , | 2 comentarii

Rumeguș (17) – socoteala

Se lăsa închiderea peste aripi când mi-ai spus atât de cuprinzător: Niciodată nu dai socoteală de dragostea pe care ai primit-o. Dai socoteală doar de dragostea pe care (n-)ai dat-o mai departe.

Publicat în De răs-gândit | Etichetat , , | 1 comentariu

de înviere sau testul memoriei

Învierea Lui e cea mai frumoasă și adevărată Poezie.  Nu ne rămâne decât să o învățăm pe de rost.  

Publicat în (D)evenimenţial, De răs-gândit | Etichetat , , , | 5 comentarii

Rumeguş (16) – ‘s ca unul

Oare de ce cred unii oameni – mai ales dacă sunt într-o poziție de autoritate, în fruntea unei… entități, oricare ar fi ea – că scaunul pe care s-au așezat s-a prins de ei cu scotch sau clei atât de … Continuă lectura

Publicat în De cină (şi) de taină, De răs-gândit | Etichetat , | 3 comentarii

Rumeguş (15) – (p)omul

Ca și cum simți că duci pe umeri tot globul pământesc, scrâșnind amarnic la fiecare contractură musculară. Și dacă într-o bună zi Dumnezeu ți-ar spune că asta n-are nicio legătură cu Atlas ori Sisif, că povara de pe umerii tăi … Continuă lectura

Publicat în De cină (şi) de taină, De răs-gândit | Etichetat , , , , , | 1 comentariu