De mijloc(ire)

Şi El a vorbit să-i nimicească: dar Moise, alesul Său, a stat la mijloc înaintea Lui, ca să-L abată de la mânia Lui şi să-L oprească să-i nimicească. (Ps 106:23)

Undeva în a doua parte a lunii august 2013, pe când era atât de aproape și terifiant cercul de foc, ar fi trebuit să vă provoc

să (ne)mistuiți rugi pentru casele care se surpă din temelii în China. De fapt, pentru oameni, pentru locuitorii acelor case.

N-am făcut asta atunci, deși am lansat provocarea într-un grup restrâns.

Între timp, am putut vedea la știri case surpate din cauza unor calamități naturale sau de alt soi și m-am gândit la „tema de casă” nefăcută.

În următoarea perioadă, voi propune câte un subiect mijloc(ire), în articole care vor fi completate săptămânal – câte patru-cinci subiecte într-o lună.

A sta în spărtura unui zid e cea mai incomodă stare. Dar merită pentru cei la care nu mai răzbat săgețile înfipte în mijloc(itor).

Aș mai spune doar atât: cei care se-nvoiesc să ceară să poarte mereu în tolba inimii mulțumirea. Ca și cum au și primit…