…şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. (Is 53,5)
Microexplicație: Eu, Adămioara, voi fi „gura” A.Damei pentru a vă transmite crâmpeie din această uriașă experiență de viață și credință. A.Dama se simte bine, ținând cont de dificultatea operației (extirparea unei tumori cerebrale) și de data ei recentă. În a 4-a zi după operație, A.Dama a mers pe picioarele ei. În a 8-a zi după operație, i s-au scos firele, lungimea tăieturii fiind impresionantă), iar operația era atât de bine cicatrizată, încât medicii i-au spus că ar putea sta fără bandaj și să îl scoată negreșit când ajunge acasă. Tot în a 8-a zi după operație, seara, A.Dama le-a cântat celorlalte doamne din salon Nu te-ndoi, ci crede, amintindu-și integral versurile piesei (un amănunt „uriaș”, ținând cont că a descoperit tumora datorită pierderilor de memorie). În a 9-a zi după operație, A.Dama a fost externată și a suportat bine drumul cu mașina de la Cluj la Oradea. Deși mai este drum de parcurs pentru refacere, nu încetăm să ne uimim de ce face Dumnezeu când Își leagănă copilul pe brațe de dragoste fără măsură!
*
Din momentul în care s-a aflat de iminența operației, nenumărate rugăciuni s-au înălțat la tronul de milă și îndurare al lui Dumnezeu. S-au rugat credincioși ortodocși din România și Franța, credincioși catolici din România și Franța, credincioși neoprotestanți din România, din toată Europa, din America și Canada – familie, prieteni mai apropiați sau mai depărtați, colegi de serviciu, prieteni din lumea reală și din cea virtuală, biserici întregi – ca un mare nor de martori cerându-I lui Dumnezeu izbăvire. Mă rog ca răsplătirile Lui să fie cu toți cei ce au participat cu rugii aprinși ai inimii la această taină și minune!
În ceea ce mă privește, după ce mi-am pus întreaga ființă sub protecția sângelui nevinovat al lui Isus Cristos, I-am cerut lui Dumnezeu două lucruri mari: I-am cerut să îl iubească pe Profesor suficient cât să îi dea înţelepciune divină pentru efectuarea operaţiei şi I-am cerut să trimită armate de îngeri care să fie de jur împrejurul meu, care să vegheze ca tot ce se întâmplă în sala de operaţie să nu fie după înţelepciunea omenească, ci după înţelepciunea de Sus, să vegheze să nu intervină nicio eroare umană.
Poate nu ştiţi, dar când Dumnezeu îi trimite pe îngeri să slujească unui copil de-al Său, îngerii slujesc cu bucurie…
(Oare cum a arătat sala de operaţii plină ochi de îngeri?)
Slava Domnului !El face minuni mari si fara numar!
ioan17, așa este. Domnul să fie slăvit!
Iată încă o dovadă că Isus Cristos e viu, că mijloceşte pentru noi, că niciodată, indiferent ce se întâmplă, întotdeauna ceea ce se întâmplă este spre binele celor ce Îl iubesc!
Ne bucurăm pentru evoluţia aceasta atât de miraculoasă şi ne rugăm ca ea să continue la fel până ce ne vom întâlni din nou aici, unde te aşteaptă, Adama, atât de mulţi!
Cristos e viu!
Aș zice doar Amin la ce spui tu, Marinel. Adevărul e că mama iubește mult blogul acesta și prietenii din blogosferă. 🙂
Chiar dacă sunt umanist prin formare, ce bine pică „treaba aia” din matematică: „reciproca e valabilă” (dacă n-am citat bine…) 🙂
Ai citat bine! 😀
Se mai întâmplă! 😀
Hristos a Înviat!
Adevărat a înviat!
Slavă Ție, Doamne!
„Ferice de cei ce-si pun taria in Tine, in a caror inima locuieste increderea. Cand strabat acestia Valea Plangerii, o prefac intr-un loc plin de izvoare, si ploaia timpurie o acopera de binecuvantari. Ei merg din putere in putere, si se infatiseaza inaintea lui Dumnezeu in Sion.”
Il proslavim pe Dumnezeu prin multumirile noastre.
Livius, să știi că acest text m-a încurajat foarte mult in timpul acelor zile de foc, și atitudinea mamei a fost un adevărat exemplu pentru mine.
Cuvântul este viu și are putere și astăzi!
Ma bucur nespus de mult sa aud rezultate atat de bune 🙂 . Trebuie sa recunosc ca mi-au inseninat foarte mult ziua astfel de vesti. Stiam eu, Adama ca blogul are inca multe file de umplut, deci nici o intentie de alta natura nu ti-ar fi reusit 🙂
Romulus, ne bucurăm și noi și abia aștept să-i dau cuvântul mamei! 🙂
Domnul fie laudat! George Balan
________________________________
Amin. Laudă Lui!
ce bucurie!!! nici nu am cuvinte ca s-o exprim. doar mulțumiri…
Mihaela, sunt bune mulțumirile, sunt vindecătoare.
Adămioara, unde i-a pus Dumnezeu poezia, niciun bisturiu din lume nu i-o va putea atinge.
Slăvit să fie El, pentru că ce descrii tu este o minune şi trebuie luată exact aşa cum e: o vindecare miraculoasă.
Așa e, Răsvan. Miracolul a fost văzut și de personalul medical.
Cât despre poezie, mereu am admirat-o pe mama pentru talentul ei. Încă citesc cu drag poeziile scrise de ea din adolescență încoace. Dar ea spune că e harul Lui. 😀
mi-a plăcut teribil imaginea asta. tocmai dădui peste ea:
Auzi, cică ”mac de Vama(/ă)”. Și ce vămi miraculoase, nu?
Camix, ne-am sincronizat bine! I-am daruit mamei maci împreună, dar fără să știm una de alta! 🙂
Adămioara, cred ca aceste versuri sunt mai reale acum ca oricand pana acuma pentru voi:
„sa-ti vad chipul totdeauna
luminat de bucurie
cea mai fericita mama
Doamne, mama mea sa fie”
Slavit sa fie Domnul!
Mitică, mulțumim pentru versuri. Nimic nu-mi umple inima mai mult de bucurie în aceste zile decât s-o văd pe mama zâmbind, cu fericirea pe chipul drag și să văd pacea din inima ei.
Am văzut azi maci din autobuz și-am zis în gând o mică rugă.
I-ai văzut? Nu mai sunt! 😀
Nu mai sunt, pentru că sunt în vaza noastră. Mulțumim mult, Camix!
GhițăB, mulțumim pentru rugă. Și eu am văzut maci și chiar i-am cules pentru mami. 🙂
Hristos a înviat!
Mulţumiri pentru veştile bune, dragă Adămioara! Ce frumos ai spus tu despre minunile pe care Domnul le face cu noi, copiii Săi, mai ales atunci când trecem prin încercări grele şi avem nevoie de grija şi ajutorul Său!
Însănătoşire grabnică şi deplină, A.Dama dragă! Abia aştept să revii aici. Şi eu am văzut maci înfloriţi pe marginea drumului! 🙂
Alex, adevărat a înviat!
Toată gloria și cinstea I se cuvin Domnului!
Mulțumim pentru urări! Binecuvântări multe peste tine și casa ta!
Pingback: cumplit (de) frumos | lumea adam(a)ică