Nu ştiu cum e prin alte părţi, dar la noi e mare lucru să fie ghiocei încă din primele zile ale lui ianuarie!
Şi totuşi, am primit ghiocei – adevăraţi şi nespus de frumoooooşi!
M-am bucurat ca un prunc ce zâmbeşte în somn când se joacă cu îngerii.
M-am bucurat ca un pictor care găseşte combinaţia perfectă dintre (ne)culoare şi lumină.
M-am bucurat ca o armată victorioasă, întorcându-se teafără şi nevătămată… Acasă.
M-am bucurat ca o Mireasă.
Pentru voi, am cules imagini superbe, dar ghioceii mei adevăraţi mă aşteaptă cuminţi pe pervazul ferestrei, acolo unde îi va săruta lumina dimineţii şi cântecul meu când voi face ochi.
*
lumea adam(a)ică 
Am primit si eu odata… in primavara vietii mele… un buchetel de ghiocei. N-am sa uit nici ghioceii, si nici persona care mi i-a dat… niciodata! O fi fiind ceva deosebit cu florile astea care inving inghetul…
Rodica, mulţumesc de povestea ta! 😉
Culmea e că mie îmi plac ghioceii pentru fragilitatea lor!
Şi, când colo, ei răzbesc prin pământul rece la suprafaţă şi rezistă la temperaturi atât de scăzute!
O minune, florile astea! 🙂
Micuţii şi gingaşii ghiocei să-ţi bucure sufletul, dragă A.Dama! Căci ei sunt şi vor fi mereu nişte adevăraţi „binevestitori” ai primăverii.
Alex, mulţumesc de urare! Ar fi ciudat să înceapă în ianuarie primăvara, dar de ghiocei mă bucur în orice anotimp! 😉
Minunati, si fizic, si ca simbol. Sa te bucuri de ei!
Mulţumesc, Gabi! I-am păstrat cu dragoste şi au rezistat bine. 🙂
Evident că sunt flori care pier repede… la fel ca macii… dar din acea frumuseţe trecătoare, eu culeg ceva ce rămâne multă vreme… 😉
Dragă A.Dama, de primit am primit ghiocei mereu…
Dar cei mai fumosi, cei mai plăpînzi, cei mai tristi ghiocei si cei mai albi din viata mea au fost cei pe care i-am așezat pe mainile impreunate ale mamei pe care o petreceam in tăcere – în 8 martie 2000. De atunci, Primăvara a căpatat un gust de Cer amestecat cu verde si uneori si cînd simt acest gust… pictez ghiocei.
Te imbratisez si iti doresc o primavara imbucurita
În boboci de sufletești de cer.
Și o melodie, care sper sa-ti placă.
.
Da, Lia, e frumoasă urarea ta! Și povestea e frumoasă, chiar dacă puțin tristă. Doar puțin. De acolo, de la înălțime, totul se vede altfel, nu-i așa?
O primăvară cu har înmulțit, cu povești de dragoste șoptite direct de Cine contează, cu senin în inimă și-n priviri!
De mărţişor
http://giconet.blogspot.com/2011/03/1-martie.html
Bibliotecaru,
Original mărțișorul tău! Mulțumiri! 🙂
Iti daruiesc ghiocei si eu A.Dama, chiar daca doar virtual!
Ii gasesti la adresa http://demcovaci.wordpress.com/2011/03/01/ne-bate-primavara-n-inimi/
Primavara frumoasa iti doresc, si multe primaveri!
Dem,
Mulțumesc pentru dar!
Să fie și pentru tine primăvara ocazie de primenire în omul dinlăuntru!:)