Deşi în engleză există substantivul compus tongue-twister, în franceză există virelangue, în italiană sciolilingua şi altele, of course, în alte limbi, în română avem doar parafraze de genul: încurcături / îmbârligături / sclinteli de limbă. Şi se mai zice: fracturi de limbă. (Asta mi s-a părut tare.)
Când eram mici, le învăţam pe de rost doar ca să-i uimim sau să-i chinuim pe alţii. Îi puneam să repete repede după noi, aşa că ieşeau tot felul de ciudăţenii (şi înjurături, printre altele). Pe-atunci, nu ne-am gândit că ar fi exerciţii de dicţie, nici nu ne-a trecut prin cap că ar putea fi teste antispionaj, aşa cum se spune că făceau pandurii lui Tudor Vladimirescu pentru a-i identifica pe spionii greci sau turci care nu puteau pronunţa bine în română: Retevei de tei pe mirişte de mei.
Iată câteva încurcături de limbă pe care mi le amintesc de când eram copil şi altele învăţate mai târziu:
*Domnule dudar, dă-mi două dude dulci din dudul dumitale de dincolo de Dunăre!
*Florica Firea, fata fostului fochist Fănică Florea face fasole fiartă fără foc, fără fum, fiindcă focul face fum.
*Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.
*Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia lui Bucur când Bucurel s-a întors bucuros de la Bucureşti.
*Stanca stă-n castan ca Stan.
*Dacă şi cu Parcă se plimbau într-o barcă. Dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
*Dacă şi cu Oare s-au dus să se-nsoare. Dacă Dacă nu era, oare Oare se-nsura?
*Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.
*’Cerce cei ce cer cercei.
*Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se cocostârcărească.
*Păpucarul păpucăreşte papucii păpucăresei, fiindcă păpucăreasa nu poate păpucări papucii păpucarului.
*Un caricaturist caricaturizează caricatura altui caricaturist, fiindcă acel caricaturist nu poate să-şi caricaturizeze singur caricatura.
*Un vultur sta pe pisc cu-n pix în plisc.
Am mai dat peste un fragment excelent din „Englezeşte fără profesor” a lui Eugen Ionescu. Sper să zâmbiţi… ca de-nceput de săptămână:
„D-na Smith: Nu muşca de undeva!
Dl. Martin: Nu mişca de undeva!
Dl. Smith: Nu muşca de unde mişti, nu mişca de unde muşti!
D-na Martin: Musca mişcă!
D-na Smith: Mişcă musca!
Dl. Martin: Muşti mişcaţi!
Dl. Smith: Muştele muşcă muşcata!
D-na Martin: Musca muşcă muşcata ta!
D-na Smith: Muşca-ţi-ar musca muşchiul!
Dl. Martin: Domnule Smith, eşti muşchiul muşcat!
Dl. Smith: Domnule Martin, mustul musteşte!
D-na Martin: Doamnă Smith, muştele mustesc în muşchiul muşcat.
D-na Smith: Doamnă Martin, muşcă musca muşcată, muşchiul musteşte.”
Şi, de ce nu? sau, mai ales, cum să nu?, o rugă:
Dragă Doamne, Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Domnitorul domnitorilor, dă dragoste şi duh de dărnicie, de descoperire, de dumnezeire dornicilor doritori de daruri divine!
Hahaa!
Folosesc tongue-twisters la elevi ca şi warm-up, la începutul orei. Le place. Se încurcă prima dată şi renunţă. După ce mai încearcă alţii, mai vor din nou să dea o încercare. Este un exerciţiu care şi stimulează. Le antrenează şi voinţa, dincolo de limbaj. ‘Nu se poate să nu le iasă. Însă o dată. NIci acuma. Nu-i bai, încă o dată. Acumaa! Yess!’
Câteva în engleză. Încercaţi şi voi:
She sells seashells by the seashore.
If a white chalk chalks on a black blackboard, will a black chalk chalk on a white blackboard?
– How much wood would a wood-chuck chuck if a wood-chuck could chulk wood?
– He would chulk as much wood as a wood-chulk would chulk, if a wood-chulk could chulk wood.
I bought a box of biscuits,
a box of mixed biscuits,
and a biscuit mixer.
Şi preferata mea:
Fuzzy Wuzzy was a bear. Fuzzy Wuzzy had no hair.
Fuzzy Wuzzy wasn’t fuzzy, was he?
Găsisem, Camix, şi eu în engleză şi în franceză, însă s-ar fi lungit articolul prea, prea şi…
Dar mă bucur că ai adus exemple în engleză. Am încercat să le pronunţ. 😀 Bine că nu m-a auzit nimeni! 😀
Încearcă şi tu în franceză:
*Combien coûtent ces six cent six saucissons-ci ?
– Ces six saucissons-ci sont à six sous.
* Il était une fois,
Une marchande de foie,
Qui vendait du foie,
Dans la ville de Foix.
Elle se dit ma foi,
C’est la première fois
Et la dernière fois,
Que je vends du foie,
Dans la ville de Foix.
*Poisson sans boisson c’est poison.
*Tic et Tac ont chacun leur tactique :
Tic pique Tac quand Tac attaque Tic,
Tac pique Tic quand Tic attaque Tac.
😆
Am citit. Pronunţia cred că a ieşit bine. Dar n-am idee ce am spus!
În prima, jocul e cu cârnăciorii… Cât costă aceşti şase sute şase cârnăciori, iar răspunsul e că sunt la şase bănuţi.
Apoi, un joc cu fois = dată, foie = ficat, foi = credinţă şi Foix = toponim.
Ce mai avem? Peştele fără băutură e otravă. 🙂 Şi încă un joc cu Tic şi Tac, cu tactica lor: înţepatul şi atacul. 😀
Aduc si eu completari care ma amuzau si-mi „plimbau limba-n gura”? 😛
„Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru, de s-ar crăpa capul caprei cum s-a crapat piatra-n patru”
„Şase saşi în şase saci”
Mai era un joc: sa pui pe cineva sa repete,dupa tine, cuvantul „Clopoţel”. Spui de cateva ori corect clopotel si apoi strecori cuvantul CLOŢOPEL.Mai mult ca sigur ca si celalalt va pronunta gresit. 🙂
Draga Cristal, am incercat experimentul cu „clopotelul”, dar inca n-am ajuns la „clotopel”. 😀 Mai incercam pana ne iese! 😛
Dar chestiunea aceea cu sasii si cu sacii nu o pot pronunta decat incet… si mai ales daca vad textul, ca spunandu-l pe de rost ma balbai rau de tot! :))
Multumesc de zambete cristal(izate)!
tot se incheie cu o rugaciune 🙂
uite una despre Petru:
„Peter Piper picked a peck of pickled peppers.
A peck of pickled peppers Peter Piper picked.
If Peter Piper picked a peck of pickled peppers,
Where’s the peck of pickled peppers Peter Piper picked?”
Calatorrule, multumesc! Cati de Petru, Peter, Patrick, Pierre or mai fi pe lume?
Sau Pedro sau Pedros.
Apropo de asta, un profesor din facultate, ne-a spus un banc memorabil pentru mine cu Pedros.
Îi spune Pedros prietenului său, cu un accent engleză sudamericanizată, cu r foarte sonor:
– I kill everyone for 5 dollars. But you are my friend and I kill you for nothing.
Bravos, Camix! Pedro ziceai? 😀 Îmi storceam mintea să mai găsesc echivalentul lui Petru în alte limbi. Dar, cum că nu găsii, şi cum că râsei la bancul tău, măcar să-i pomenesc pe Petre, Petrică, Petrişor, Petruţ… 😛
Mai stiam una cu Daca:
„Daca si cu Poate s-au dus sa inoate. Daca Daca nu era, Poate poate se ineca.” 😀
Si inca una care-mi placea:
„Tot am zis si-am zis c-oi zice
dar de zis tot zice-oi
sa nu zici c-am zis c-oi zice” 🙂
Eu altfel o ştiu pe asta:
Tăt am zâs c-am zâs c-oi zâce
Da’ dă zâs io tăt n-am zâs
Da’ dă zâs io tăt oi zâce
Ca să ştiu c-am zâs c-oi zâce.
😀
AlexB, mulţumesc! 🙂
Camix, asemenea!
Când mă gândesc că te gândeşti la mine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine. 😀
„Când mă gândesc că te gândeşti la mine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.”
asta o staim un pic mai lunga:
„Când mă gândesc că te gândeşti mă gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.” 🙂
Mi-am mai amintit ceva:
„Unui tamplar din intamplare i s-a ‘ntamplat o intamplare intamplata intamplator la tamplarie. Alt tamplar auzind din intamplare de tamplarul caruia i s-a ‘ntamplat intamplarea intamplata intamplator la tamplarie, s-a dus la tamplarul caruia i s-a intamplat intamplarea intamplata intamplator la tamplarie si s-a lovit tampla-n tampla tamplarului caruia i s-a intamplat intamplarea intamplata intamplator la tamplarie” 😀
Mersi, AlexB!!! Îmi place! 😛
am mai gasit ceva =))
Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrancean, Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos, vechi vindiacuri vatuite verosilor vanatori vasluieni, vociferand vehement validitatea vanarii vulpilor varstnice.
Fain, Alex!!! Nu ştiu de unde le scoţi. Asta chiar nu am auzit-o defel. Dar nici nu ştiu dacă aş putea-o învăţa pe de rost. 🙂 Multe din cele din articol le ştiu pe de rost încă de când eram copilă! 😀
Va multumim pentru expresiile de dictie si pentru comentarii ca ne-ati mai facut sa radem un pic dupa o zi de scoala si de munca. Daca mai stiti unele postati-le va rugam. Pentru Alex B. nici eu nici mami nu a mai auzit-o dar este superba. Un final de saptamana minunat la toata lumea.
Hucu,
Mulțumim de urări. Spor la rostit!
Sper să n-ajungeți și mai departe, să vorbiți în alte limbi!… 🙂
Pingback: Concert la 6 ani | lumea adam(a)ică