– Mama, data viitoare când îți alegi o meserie, să nu o mai alegi pe cea de profesor! Să te consulți mai întâi cu mine!
.
Anunțuri
de (re)ţinut
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu. Vezi pagina De contactat!de (a)mestecat
Iosif pe de (ne)umbre vreascuri | lumea ad… pe La vremea lor? Iosif pe de (ne)umbre Adrian Toma pe de (ne)umbre Adrian Toma pe (dez)limitare
Chiar asa, cine pe cine mai invata? Unii copii sunt de pomina, cum cred ei ca le stiu cel mai bine pe toate, mai ceva decat adultii. Si fata de Tatal ceresc… la fel facem!
M-am gândit și eu, Alex, că uneori am vrea să-I dăm noi rețete și mici sfaturi Celui ce pe toate le știe. Bine că are simțul umorului și nu ne-alungă din preajma Lui! 🙂
Bine ai zis ca are…simtul umorului si nu ia seama la toate „bazaconiile” pe care le mai facem sau spunem… 🙂
Alex,
Avem toate motivele să ne lăsăm pe Mâna Lui! E mai sigură decât a oricărui om de pe pământ, oricât de înalt în funcție sau în grad ar fi. 🙂
Las ca dupa ce mai creste o sa stie ca nu e bine sa te faci profesor in Ro. 😉
Dragă 9,
Sau poate a înțeles prea devreme… 😉
Se pare ca nu ar trebui sa ne mai facem nimic…
Disa,
De la o vârstă, nici nu mai putem alege…
Ce n-am da ca după vreo 10-17 ani, când am văzut ca nu am făcut nici pe departe cea mai buna alegere, sa mai avem pe cine întreba, dar mai ales sa mai putem schimba ceva. De întrebat parca nu ar mai fi nevoie, după ce ne-am lovit cu capul de grinda de sus, dar ce ne facem ca timpul nu-l mai putem da înapoi. Si atunci ne mulțumim sa spunem ca am învățat din greșeală, care de fapt este o noua inselare, ca oricum nu ne mai ajuta la nimic. Este plin de un adevăr crud, nemilos proverbul strict românesc: „Da-mi Doamne mintea romanului, cea de pe urma”.
Livius,
Unele greșeli le repetăm, ceea ce înseamnă că nu neapărat învățăm din greșelile noastre. Dar în privința meseriei, nu sunt chiar atât de multe ocazii în viață, încât să o schimbi deseori.
Dupa 31 de ani la catedra: am facut cea mai buna alegere!
teo,
Ești un caz. 🙂
Fericit.
Sora mea este profesoara. Doar ca MESERIA PE CARE SI-A ALES-O NU MAI ESTE MESERIA Pe CARE TREBUIE S-O PROFESEZE. In America, Invatamintul este tot mai mult dirijat de guvern in directia in care ei vor sa mearga educatia, si nu neaparat pentru binele copiilor, ci servind interesele guvernului. „Multi, da prosti”…este o fraza scurta, dar cu miez. Este mai usor sa conduci o masa de prosti decit una de oameni care pun intrebari si cauta raspunsuri potrivite.
De aceea, pentru un profesor care si-a ales meseria vrind sa instruiasca, sa educe, sa creeze caractere in care sa puna adevarate valori, este din ce in ce mai greu sa functioneze sub mina de fier a sindicatelor care sint liberale si servesc guvernul.
Bineinteles ca fata ta nu s-a gindit la toate astea. Mai degraba cred ca s-a gindit la pozitia ce o ai, pentru ca ai o prezenta si o intelegere mai mare decit a unui parinte obisnuit al lumii ei…
Cel putin asa cred…
Dragă Rodica, înțeleg ce zici. Fiindcă această limitare cu programa impusă de la Centru, de unde vin ordinele „pe sârmă”, o cunoaștem și noi. Îi învățăm pe elevi și pe studenți ceea ce ni se impune. Nu mulți profesori se încumetă să iasă din perimetru și să facă ceva diferit.
Cât despre prințesă, probabil s-a gândit: „stres mult pe bani puțini”.
Dar mă rog să mă ajute Tata să fac totul ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni…