…și pe aproapele tău, ca pe tine însuți…
– Doamne, am greșit, pedepsește-mă cu Îndurare!
– Doamne, ei au greșit, pedepsește-i cu Dreptate!
Anunțuri
de (re)ţinut
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu. Vezi pagina De contactat!de (a)mestecat
Sau „Doamne, ei au greşit, înţelepţeşte-i să-şi dea seama.” 🙂
Am înţeles ce-ai vrut să spui, dar eu aşa mă rog. 😉
Frumos te rogi tu, Nouă! 🙂 Puțină dreptate personală, iar apoi… și Dreptate.
Eh, nu chiar… poate ar trebui să spun, înţelepţeşte-ne pe noi, dar …om sunt şi eu. 🙂 🙂
Nicio grijă nouă, dragă Nouă! 🙂
Și io mi-s om, așa că nu ți-am arătat cât mi-a plăcut ce-ai scris.
Acum o știi. 😛
Mai greu e de ajuns la „Doamne, am greşit”!… În cel mai „fericit” caz, pentru a ajunge la „eu am greşit” se trece prin scuza lui „Doamne, ei au greşit”… Abia apoi urmează „negocierile”…
Așa zici tu, Marinel? Desigur, se întâmplă des. Și să zicem: el a greșit din răutate, eu, pentru că n-am avut încotro.
Poate cel mai tare mă incomoda aici faptul că pentru noi cerem mereu Îndurare, Iubire, dar pentru celălalt e numai bună Dreptatea.
Da, Adama, din păcate aşa zice experienţa pe care o am la vârsta mea… În fond, de mici vrem ce e mai bun pentru noi întâi…
pai e biblic asta sa vrem pt noi intai si apoi pt altii. Dumnezeu spune sa vrem si pt altii ce vrem pt noi (cum te iubesti pe tine, asa sa-ti iubesti si aproapele), numai ca unii pt altii nu vor sa fie bine, sau chiar rau daca se poate. aici e buba.
Marinel,
Poate nici nu Îl supără pe Tata faptul că vrem ce e mai bun pentru noi. Numai să vrem același lucru și pentru cel de lângă noi.
Ar fi de reamintit alegerea lui Solomon. Înțelepciunea versus orice altceva.
Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
De gândit …
Reblogged this on Persona and commented:
Dyo a replicat si el acest post. O fac si eu aici, pentruca ADama atinge o coarda delicata a patologiilor spiritualitatii noastre.
Ne vine tare greu sa comentam articolele tale!
Dragă Livius,
Dacă te ajută cu ceva, să știi că nici eu nu găsesc ce să comentez. 😉
Cred ca nu m-ai inteles. Ne vine tare greu sa comentam, pentru ca-i pericolul sa ne acuzam singuri, si atunci mai bine tacem. Daca am comenta despre altii nu ne-ar fi greu.
Așa e, Livius. N-am prins această nuanță. Dar și în această privință te pot liniști: tot ce scriu, îmi scriu mie mai întâi. 🙂
eu nu cer Domnului sa ma pedepseasca, ci doar sa ma ierte. 😀 iar de restul nu prea ma intere asa in general, daramite sa cer sa fie pedepsiti cu dreptate?! : ))
L.I.,
E de bine să cerem iertare. Ar trebui să revin cu o postare despre asta. 🙂
Se stie ca suntem creati, [structurati] sa invatam prin intermediul cuvintelor si imaginilor.
Ordinea si proportia conteaza …si diavolul stie bine acest lucru.
Dumnezeu vorbeste.
Omului i se spune :,,ASCULTA ‘’.
Uneori ni se spune :UITATI-VA…
…
Ciocanelul acesta din poza imi face trimitere [in imaginatia mea] la
-,,scaunul omenesc de judecata’’,
dar si la
– ,,Curtea Constitutionala’’
[de unde, dupa parerea mea, unii {cei peste 50} ar trebui demult sa fie vazuti plimbandu-si nepotii prin parcuri…]
Dar in cele din urma trebuie sa ma gandesc la faptul ca verdictul Marelui Judecator este dat si este foarte clar;
,,Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura’’.
,,Căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila biruieşte judecata’’.
De cand am carnetul de conducere, am platit 2-3 ,,radare’’
Nu-i tin minte pe acei militieni care m-au amendat, dar il tin minte [si-l apreciez] pe politistul care s-a tot framantat cum sa faca cu acel 1 km. peste limita admisa in localitate
A decis sa-mi dea doar un avertisment.
Acum, daca stiu ca indurarea e mai buna ca dreptatea…
Dragă Mitică,
Îți dai seama că sunt din aceia care, știind că „mila biruiește judecata”, pretind că până la urmă toți vor fi iertați, indiferent de faptele lor, fiindcă Dumnezeu va avea milă de oameni și nu-i va condamna veșnic. Când am fost confruntată cu astfel de opinii, le-am spus celor ce le emiteau că Dumnezeu ne-a lăsat un Cuvânt pe care-l va împlini negreșit. Alt răspuns n-am avut la îndemână.
Problema cu ascultarea e că nu discernem mereu cine ne îndeamnă să facem una sau alta, cine ne cheamă într-o direcție sau alta. E un subiect care a revenit în postările mele…
Dacă suntem judecați cu judecata aplicată de noi, atunci să ne grăbim a cere iertare pentru strâmba judecată pe care am folosit-o de-atâtea ori!
Cât despre polițist, era excepția care întărește regula. 🙂 Niște prieteni de-ai mei aveau cu 1 km în plus și au fost sancționați.
Când e vorba despre Lege și Har nu-i greu să cazi de acord că ambele-s bune:
Harul pentru mine – Legea pentru ceilalți. 🙂
Ghiță B,
Dureros de adevărat!
Soluții?
Imi place prima parte si mi-am luat doza de cer. Pentru a doua parte il las doar pe EL, fara sa-i mai cer, caci le stie deplin.
Este foarte frumoasa combinatia pe care ai creat-o.
Liliana, zic și eu împreună cu tine să Se îndure de noi, de fiecare în parte!
Cu drag.