Arhive etichetă: mama

sfințenia ca verb

Și la 25 de ani după ce s-a alăturat corului de îngeri din cer, Mama mea e o prezență luminoasă în inimile celor ce au cunoscut-o. Acum un an am fost în Statele Unite, am vizitat câteva biserici românești, și … Continuă lectura

Publicat în (D)evenimenţial, De viaţă | Etichetat , , , , | 4 comentarii

Mai mult decât un nume pe-o carte

Unii oameni își lasă numele pe coperțile cărților. Alții își lasă numele încrustat adânc în inimile semenilor. Despre ei scriu alții. Și mai ales Cartea. Într-o bună zi, Adămioara m-a întrebat: „Mami, de ce nu m-a iubit Dumnezeu atât de mult … Continuă lectura

Publicat în (D)evenimenţial, De probă, De viaţă | Etichetat , , , , , | 3 comentarii

Otrava mamei şi gustul inimii Lui

Şi copiii pot deveni modele pentru părinţi. Unii copii ajung să guste inima lui Dumnezeu înainte ca părinţii lor să înţeleagă că inima Lui chiar are cel mai bun gust din lume. Aşa i s-a întâmplat mamei mele. L-a întâlnit … Continuă lectura

Publicat în De miraculis, De probă | Etichetat , , , , , | 20 comentarii

Din miracolele copilăriei mele (7) – Ochiul nevăzut

Unde mă voi duce departe de ochiul Tău? Dacă mă voi sui în cer, el e acolo, dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-l şi acolo, dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea … Continuă lectura

Publicat în De miraculis | Etichetat , , , , , | 23 comentarii

Din miracolele copilăriei mele (6) – Percheziţia

Deşi nu-i pot spune azi La Mulţi Ani!, voi scrie spre-aducere-aminte despre Ea. De fapt, pot spune urarea, dar mami are deja toţi anii, trecuţi, prezenţi şi viitori, iar urarea mea nu-i mai este de niciun folos. Ea are eternitatea … Continuă lectura

Publicat în De miraculis, De probă | Etichetat , , , , , , , , | 40 comentarii