Arhive etichetă: Amintiri (in)directe
sfințenia ca verb
Și la 25 de ani după ce s-a alăturat corului de îngeri din cer, Mama mea e o prezență luminoasă în inimile celor ce au cunoscut-o. Acum un an am fost în Statele Unite, am vizitat câteva biserici românești, și … Continuă lectura
Publicat în (D)evenimenţial, De viaţă
Etichetat 25 de ani, Amintiri (in)directe, comemorare, mama, Sfințenia ca verb
4 comentarii
portret (in)direct
Nu știu cât de „politic corect” ar fi să faci portretul cuiva decupând o scurtă secvență temporală, pe care ați frânt-o laolaltă – ca pâinea cinei de taină. Știu că „păcatul” scoaterii din context e amendat cu îndârjire și consecvență. Și … Continuă lectura
Publicat în De (la) prieteni
Etichetat Amintiri (in)directe, Gicu Stan, Locul de refugiu, Politic corect, Portret (in)direct, Scoaterea din context
Lasă un comentariu
