.
Ia-ți armură împotriva risipirii! îmi spuneai.
Iar eu scrâșneam din toate cutele (ne)înțelegerii.
.
risipire
Acest articol a fost publicat în De cină (şi) de taină și etichetat (ne)înțelegere, Armură, Risipire. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.
Un An Nou bun și întru toate binecuvântat, dragă A.Dama! 🙂
–––
Dragă Alex, să aveți și voi de toate, mai cu seamă sănătate! Și copilărie cu Carul Mare!:)
Când stii ca înainte de a fi, ai fost sa te stresezi si sa scrâsnesti din cute, n-are rost…
O 9 Noua zi, un an mai bun, sa-ti fie luminat al vietii drum, drag Suflet frumos !
–––
Risipirea-mi e și că (nu) scriu.
Și totuși…
Există iubire.
Și totuși…
Ani buni și senini de Împărăție (de)plini!