încă un bob de muștar…


A fost acum douăzeci și patru de ani. Mama s-a stins, iar sufletul ei s-a înălțat la Cer ca o ninsoare inversă. N-am avut nicio îndoială că s-a dus în Raiul lui Dumnezeu și că El S-a bucurat de ea din toată inima. După cum spun la răstimpuri, pomenirile celor plecați prea devreme Acasă își au partea lor de sărbătoare…

De astă dată, am ales evocarea frumoasă și convingătoare a unui frate mai mare.

Să vă mai spun de mama…

Într-o bună zi a încărcat niște sacoșe mari cu ulei, zahăr, orez, făină și multe alte alimente și ne-a trimis pe mine și pe M. să le ducem la Iaz, în județul Caraș-Severin, ca să fie distribuite la familiile mai sărace, la familiile în nevoi.

De la gara din Caransebeș am luat o mașină de ocazie, o Dacia 1300. Lângă șofer, pe scaunul din dreapta, stătea un cunoscut de-al lui, în vreme ce eu și M. stăteam pe bancheta din spate. Am ajuns la un moment dat într-un sat, unde drumul cotea într-o curbă destul de mare, iar de pe contrasens a apărut brusc o mașină care i-a tăiat calea șoferului nostru, virând chiar în fața noastră spre dreapta. Drept urmare, în ciuda vitezei mari pe care o aveam, șoferul a tras puternic de volan spre stânga, ca să evite impactul cu mașina care ne tăiase calea. Am mai rulat din inerție pe strada aceea neștiută, lăsând în urmă câteva case și clădiri răzlețe, însă ele s-au terminat pe neprevăzute și ne-am pomenit dintr-odată în câmp gol, într-un loc pustiu. Cu mare greutate, șoferul a reușit să frâneze, și mașina s-a oprit pe marginea unui hău care s-a căscat parcă de nicăieri în fața noastră… Dacă am fi rulat doar câțiva centimetri în plus, azi nu mai eram în viață… ar fi rămas în urma noastră doar amintiri și fotografii de când eram copii.

Am ieșit cu toții afară din mașină și ne-am uitat în prăpastia căscată în urma unor săpături făcute acolo… Șoferul și amicul lui aveau ochii ieșiți din orbite de spaimă.

S-au uitat la noi îngroziți și ne-au întrebat cine suntem, că numai Dumnezeu ne-a scăpat de la moarte sigură.

După ce ne-am întors acasă, spre marea noastră uimire, mama n-a fost atât de surprinsă de experiența noastră-limită, cu mașina oprită ca prin minune pe marginea hăului. Parcă ea ar fi știut că se va întâmpla ceva în călătoria noastră, chiar înainte de a porni noi la drum. Atunci mi-a spus un lucru care mi-a rămas întipărit în memorie de-a lungul anilor:

„Întotdeauna când mergi în lucrarea Domnului, Cel Rău va căuta să pună piedici, va căuta chiar să-ți ia viața dacă ar fi cu putință. Deci orice lucru bun pe care-l faceți… întotdeauna… indiferent că spuneți cuiva o vorbă bună aici sau că faceți o faptă bună în altă parte, indiferent unde sunteți, Cel Rău va pune la încercare răbdarea, hotărârea, dăruirea și nădejdea voastră. Nu ne rămâne decât să ne ținem tari de nădejdea care este în noi!”

Este încă un bob de muștar al credinței care dărâmă fortărețele firescului și face minunea vizibilă chiar și pentru inima cea mai neîncrezătoare.

Mulțumesc, Doamne, încă o dată pentru Mama mea!

(Mulțumiri adamaice, D.L.!)

 

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în (D)evenimenţial, De viaţă și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la încă un bob de muștar…

  1. Deny zice:

    Faina si adevarata poveste, exceptand faptul ca judetul caransebes nu exista, ci jud Caras-Severin. In fine! Si eu stiam asta de la bunica mea, ca cel rau incearca sa opreasca orice fapta buna
    –––-
    Dragă Deny, mii de mulțumiri că mi-ai atras atenția asupra inadvertenței geografice din text! Acum am corectat, dar înainte cred că m-a luat tsunami-ul emoțiilor și am greșit coordonatele de pe hartă.:D
    Mulțumesc și de evocarea credinței bunicii! Măcar prin faptul că sunt îngăduiți astfel de oameni prin preajma noastră ni se arată explicit că Cineva acolo Sus ne iubește.:)

  2. Daniel Lucaci zice:

    Mulțumesc mult pentru evocarea acestei amintiri, face parte din perlele care-și ridică valoarea cu cât trec anii rând pe rând… în special datorită legăturii cu neprețuita mamă, al cărei exemplu este ca o statuie vie care crește cu trecerea timpului, luminând peste noi în orice colț al globului pe unde ne-am răspândit!
    ––––-
    Am observat că ori de câte ori cineva realiza că suntem copiii Ei, urmau doar cuvinte frumoase, complimente și elogii.
    Sigur că pe când trăia n-am fost conștienți atât de adânc de amprenta puternică pe care Mama a lăsat-o asupra multor inimi, a multor oameni pe care i-a întâlnit sau chiar pe care nu i-a întâlnit. Însă după ce n-am mai avut-o prin preajmă, am înțeles darul / harul ce ni s-a făcut!
    Îți mulțumesc, dragă Dănuț, pentru cuvintele sensibile și înțelepte așternute aici!

  3. mozaicul zice:

    Straniu…azi dimineață, pe la orele 4 – 5 m-am trezit și-am scris la lumina telefonului despre…Mac.
    Abia acum am citit această postare a ta. M-a impresionat mult ninsoarea inversă…

    Gând bun, Adama! Mi-e dor mereu de scrierile tale…
    ––––-
    „Dumnezeu m-a iubit într-un mac, de aceea a decis să-l creeze pentru mine. Iubire divină tangibilă. Iubirea mamei a ars ca o flacără de mac, când Dumnezeu a ales să ne trimită de la El, prin ea, dăruindu-ne lumii, întru binecuvântare şi rodire.”

  4. Iosif zice:

    Prezenta Spiritului Sfânt
    manifestata-n bobul de mustar,
    e atât de evidenta astazi pe pamânt,
    e revelata zi de zi celor ce azi traiesc prin har.
    Viata-n sine este un miracol,
    iar mamele îl înteleg cel mai profund.
    Ele fac parte din acest spectacol,
    jucând în rolul principal,esential, fecund.

  5. mitica zice:

    Mulțumesc

    ––––
    Mă bucur să te-aud într-un nou an pe care vi-l doresc sănătos, hăruit și binecuvântat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s