Am primit iar mesajul aniversar de la WordPress. Zice că-s zece.
Mă simt ca un copil care nu și-a mai făcut temele de multă vreme. Pe la nouă anișori, grăiam obiectiv-subiectiv despre avantaje și dezavantaje în blogăreală.
Dacă aș continua acum, aș scrie zi de zi câte-o propoziție. Ba chiar un singur cuvânt. Să-l continuați voi în versuri, în meditații (meta)fizice, critice, teologice, sociologice, antropologice, filosofice sau de care veți fi vrând.
Eu aș lăsa la vedere doar pietre de-aducere aminte. Pietricele de fapt. (Care să concureze la concursul de nestemate). Fără ipoteză, argument, argument… și concluzii. Despre minunea dinaintea fiecărei pietre de-aducere aminte v-aș spune doar față în față. Așa cum mi se-ntâmplă tot mai des…
De e bine, de e rău, de-i roadă ori rădăcină, de m-adună, de mă-ntihnă, de-i fluier ori mandolină, de cântarul e de vină, de-adevăr e ori minciună, de-i prins ochiul în rugină, de e plictis, de e tină, de-i columbă, de-i jivină, toate s-or vedea-n lumină…
lumea adam(a)ică 
Multi ani binecuvântati,de Adevar luminati !
–––
Mulțumiri!
E frumos, Adama, stiu ca toate s-or vedea-n lumina la un moment dat!
–––
Mulțumesc, Deny! Vacanță plăcută!:)
Dupa fiecare vizita pe aici…am devenit mai bogat! Pietre,pietricele,mai mari sau mai mici,nu conteaza! Multumesc! Mai vreau! Cer prea mult?
–––
Mulțumesc! Să vedem ce pietre de hotar mai hotărăște Stânca…:)
Mulți înainte! 🙂 Și-o poză pe care am descoperit-o chiar acum: http://julianrad.deviantart.com/art/Ground-Squirrel-and-Poppy-625527556
(Toată galeria e super: http://julianrad.deviantart.com/gallery/)
––––
Mulțumesc frumos, UnPic (mai mult)!:)
La mulți ani pentru blogul tău, dragă A.Dama! Și la cât mai multe gânduri frumoase, răsădite cu drag aici, spre înflorire.
Căci „…toate s-or vedea-n lumină…” – cum frumos ai spus.
Numai bine îți doresc!
–––
Să fie așa cum zici, dragă Alex! Mulțumesc de urări!