Emanuela Lucaci – The Good & the Evil sau dincoace de Bine și Rău


Vernisajul proximei expoziții a artistei Emanuela Lucaci, intitulată The Good & the Evil, va avea loc pe 20 martie 2014, la Geneva.
E nevoie de curaj să mai spui ceva despre bine și rău în secolul XXI – prin (ne)cuvânt, (a)sunet, (in)culoare. Cărăm în spate un bagaj uriaș și incomod, pe eticheta căruia scrie „tot ce s-a putut spune despre una sau alta s-a spus deja”. Cuvintele Eclesiastului străbat (c)oral milenii: Ce este a mai fost, și ce va fi a fost.
E de-a dreptul uman să faci o obsesie din bine și rău, de vreme ce nu-ți poți așterne culcușul „dincolo de bine și rău”.
E de-a dreptul strigăt(or) la cer să te descoperi fără sabie, coif și scut, acolo unde binele și răul se suprapun până la identitate. Să le separi pe unul de altul cu mâinile goale?
Poate cel mai mare „defect” al seriei cinematografice The Good & the Evil este acela că învăluie pe pânză, în fața privitorului, binele în rău și răul în bine.
Iar cea mai mare calitate a ei este suprapunerea binelui și răului, pe aceeași pânză, până la identitate. În felul acesta, privitorul va răspunde binerăului propriu, personal(izat), se va uita la tablou ca într-o oglindă, își va alege singur întunericul și lumina după cum îl țin năvoadele cugetului și inimii. Dacă năvodul cedează, ca la pescuirea minunată, își va chema în ajutor Aproapele și aproapele. Încă nu s-a inventat dimineața în care să nu fie potrivit peștele pe jar la micul dejun (Ioan 21,9).
Dincoace de Călăuză, poate cel mai mult m-a (în)vrăjit suita Mushishi, cu dialectica arătării și ascunderii, a tainei și revelării, a (în)(dez)văluirii. Pentru că aparenta transparență în cronologic nu e decât un artificiu al simultaneității, deopotrivă anihila(toa)re și mântui(toa)re… Pentru că oricât am crede că (de)ținem ceva în propria mână, ea sfârșește inevitabil goală. Pentru că după ce traversăm tot răul și tot binele, ele rămân înaintea noastră, ca o oglindire obraznică, și nimeni nu (poate) face alegerea în locul nostru. (Pre)Destin împlinit(or).

*

EmanuelaLucaci-Mushishi

*

About A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în (D)evenimenţial, De ochi(t) și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Emanuela Lucaci – The Good & the Evil sau dincoace de Bine și Rău

  1. Oana spune:

    A.Dama, tu eşti autoritatea mea nr. 1 în ceea ce priveşte limba română.
    Rogu-te, spune-mi cum se scrie/spune corect: războiul Crimeei sau…Crimeii?
    Am o dilemă de juma de zi (am căutat deja peste tot: părerile sunt împărţite 50 – 50).
    Cum e corect? Cu mulţumiri anticipate, trimit şi îmbrăţişarea de dor (camuflat în multe cuvinte…).

    • A.Dama spune:

      Nu cred că am un răspuns „autoritar”.
      Eu aș opta pentru Crimeei, prin analogie cu Andreei (unde la N-AC avem Andrea, nume de fată).
      Dacă cineva găsește o explicație „oficială”, mă supun.😉

    • A.Dama spune:

      Emanuela,
      Eu sunt cea care toarnă mulțumirea izvor înspre tine… Dacă aș ști să pictez, aș fi mai convingătoare.
      Dar cum să pictezi izvorul? El există în chiar actul și dinamica izvorârii. Așadar, mulțumesc izvorâtor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s