– Trimite câinele să găsească supraviețuitorii! Ai grijă să aibă o mască de gaz pe cap!
*
Anunțuri
de (re)ţinut
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu. Vezi pagina De contactat!de (a)mestecat
Alex pe de zice, de zece… Alex pe dublu infinit Din istoria blogosfe… pe Blogul, ca arteziana GhitaB pe de zice, de zece… Din istoria blogosfe… pe If only one thing had happened…
Nu-i bai ! Îi găsesc moții. 😛
Pe supraviețuitori sau pe câini? 😉
Pe supraviețuitori – vezi „episodul” Apuseni. Cât despre câini, nu le rămâne decât să se tragă pe coadă. Că nu mor caii când vor ei ! Btw, masca de gaze se pune „pe figură” nu „pe cap”. Cel puțin acesta e termenul împământenit în armată. Unde subsemnatul a avut ocazia să participe la bătaia de joc a unui idiot care acum probabil are „pensie specială” și care avea o plăcere deosebită ca după ce dădea ordinul „Masca pe figură!” să dea comanda „Cu cântec înainte marș!” Așa că aproape nu mă surprinde imaginea unui câine care este pus să miroasă după supraviețuitori, deși i s-a pus masca de gaze.
Dane,
Și în câte domenii nu se întâmplă faza cu masca pe figură pentru cei ce-ar trebui să adulmece bine?!
Inițial am vrut să scriu „cu masca pe bot”, apoi am recurs la imaginea mai cuprinzătoare. 😉
Uite că e început de săptămână! Să fie pentru tine doar cu cântec de (în)cânt(are), înainte! Fără mască pe figură. 😀
O asemenea „arie cunoscuta” numai la noi poate sa se intample. Si n-o zic pe un ton jignitor, ci cu parere de rau. Avem asa o „originalitate” in toate, de nu ne mai mira nimic din ciudateniile care se tot petrec aproape de noi.
Citind comentariul de mai sus al lui Dan. mi-am amintit ca in armata si noi am patit sa cantam cu pas de defilare si masca pe figura. Se auzea… ca din groapa! Si, desi era tare aiurea, tin minte ca am ras cu pofta (pe sub masca, desigur) de ridicolul situatiei. Nu stiu daca acum as mai rade ca atunci…
Numai bine iti doresc, draga A.Dama! 🙂
Alex dragă,
Nici nu îndrăznesc să socotesc în câte locuri ar fi valabilă „aria” (re)cunoscută. Îndrăznesc să nădăjduiesc că mesajul a ajuns la destinatar(i).
Cât despre armată, eu am prins doar câteva luni, așa că am scăpat de punerea măștii pe figură, altfel decât demonstrativ.
Numai bine și ție, Alex! Și mirajului tău plin de viață.:)