Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? (Iac 3, 12)
Tu nu ai încredere că poți face mere, pentru că, la vremea roadei, ai fost întotdeauna dezamăgit. Perii din jurul tău făceau gutui, prune și cireșe.
Dar Cel ce te-a creat nu gândește ca… pomii. Nu trebuie să faci nimic pentru a câștiga iubirea Lui. Te iubește așa cum ești. Dacă ești măr, nu așteaptă de la tine să faci pere. Nici struguri.
lumea adam(a)ică 
ce bine imi pica chestia asta!
Atunci suntem în aceeași livadă. 🙂
Bine ca El nu gandeste ca pomii! Si ca ne iubeste pe fiecare, asa cum suntem. Eu unul, nu ma vad decat „rodind”… scaieti! Sunt si d-astia prin livada Domnului! 🙂
Alex,
Or fi și scaieți… Dar tu știi ce flori frumoase au unii scaieți? 🙂
Cred ca cel mai greu este sa identificam daca suntem meri, peri sau vie – I mean it 😀 . Pana la o anumita varsta, aveam o anumita parere despre potentialul meu. Anumite episoade de viata mi-au aratat ca pot face si lucruri la care, inainte, nici nu aveam curajul sa ma gandesc. In final, as putea concluziona ca exista posibilitatea ca sa putem face si mere, si pere, si struguri. It sounds peculiar, I know, dar Dumnezeu stie mai bine decat noi ce putem face.
Romi,
Partea cu „și mere, și pere, și struguri” e perfectă pentru a ieși din matca socotelilor omenești. Numai să fim dispuși să-L lăsăm să aducă prin noi ce fel de roadă vrea.
(Eu voi fi fiind rodie. 😉 )
Adama dragă, e aşa cum spui. Ceea ce nu înţeleg e de ce aleg unii varianta cu… altoiul!
Marinel,
E bună provocarea. Probabil că nu orice altoi (se) prinde… Și uneori ne altoiește împotriva voinței 🙂 .
„Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiţi ei, care sunt ramuri fireşti, în măslinul lor?” (Rom 11, 24)