silences


silenceUneori te-ai înfășura în tăcere ca într-o mantie călduroasă pe un ger năprasnic.
Alteori ai alerga la maraton – de mână cu tăcerile,  ca și cum ele te-ar putea împiedica de la cădere.
Alteori ai schimba șuieratul trenului care te smulge din îmbrățișare pe tăcerile de la gura sobei…
Și-alteori ai da bucuros toate tăcerile pe sunetul unui singur arcuș de vioară.
Poate fiindcă tăcerile ne rostesc infinit mai expresiv.
Poate fiindcă ar fi hazliu să spui o cascadă. Nu mai bine te așezi în fața ei și o asculți decât să o interpretezi cu toate stângăciile posibile agățate la butonieră?
Poate fiindcă într-o revelație încapi cel mai sigur singur cu Celălalt, în aceeași tăcere.
În același Cuvânt.
.

About A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în (D)evenimenţial, De probă și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la silences

  1. Camix spune:

    Nu știu dacă ție îți plac, dar mie îmi plac teribil, deci ia-le ca pe ceva very precious:

  2. GhitaB spune:

    Ca „un susur blând și subțire”. (1 Împărați 19:12)

  3. Alex spune:

    Da, tare frumos ai zis! În faţa Cuvântului, doar tăcerea „grăitoare” este cea mai potrivită!

  4. Dyo spune:

    Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
    Orice comentariu e de prisos …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s