Haideți în conclave!


conclaveConclav e doar un sinonim pentru cămăruță în context. Nu neapărat închisă cu cheia… Cel mai important lucru ar fi să încapă cu noi Duhul Sfânt, oricât de neîncăpător ar fi spațiul.

M-am întrebat și-n alte ocazii: oare e problema noastră să ne rugăm pentru Papă? De ce i-ar privi pe neoprotestanți alegerea noului Papă?

În urmă cu câțiva ani, am rămas șocată și circumspectă auzind o prorocie în care i se cerea unui neoprotestant să se roage pentru vocile preoților ortodocși, pentru ca ei să poată cânta bine la slujbă. M-am întrebat și atunci: oare e problema noastră dacă preoții ortodocși au voci bune sau nu?

Și totuși, alegerea noului Papă ne privește fără doar și poate! Ne privește fiecare ființă pentru care a murit Cristos! Cu atât mai mult dacă această ființă e învestită cu autoritate și influențează prin conduită, decizii și rostiri încă alte milioane de ființe pentru care a murit Cristos.

Căci nici de la Răsărit, nici de la Apus, nici din pustiu nu vine înălţarea.
Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, şi înalţă pe altul. (Ps. 75, 6-7)

Haideți în conclave, așadar!

Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele. (Ps. 40, 1)

.

foto

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în (D)evenimenţial și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Haideți în conclave!

  1. GhitaB zice:

    Primim în conclav și rugăciunea sufletelor „eretice” de sub altar? (Apocalipsa 6)

    Mă rog cu Apocalipsa 18:4. Și să mai țină îngerii vânturile înainte să vină și restul capitolului… că poate nu va fi în zadar.

  2. livius zice:

    Sa ne rugam pentru orice om pacatos, da, e biblic, dar sa ma rog pentru cine sa fie papa, A.Dama, scuza-ma, dar nu pot sa o fac. Imi calc in picioare principiile, sau poate prejudecatile pe care le-am adunat in decursul timpului despre extraordinara paguba ce a facut-o aceasta biserica numita catolica, prin reprezentantul ei. Evident, nu suntem judecatori, dar Biblia ma invata sa ma pazesc de ei, pentru ca ma dau in judecata soboarelor (oare putini au murit din cauza acestor soboare?).
    In alta ordine de idei mi se cere ca in primul rand sa ma ingrijesc de cei din Casa mea, ori aici sunt atat de multe de ingrijit, ca nu mai ramane timp pentru nimic, ba as zice nici nu am timp destul. Papalitatea a facut destul de mult rau crestinatatii, pacate pentru care Ap. Ioan (1 Ioan 5:16 b) ma indeamna sa nu ma rog, asa ca iubita A.Dama, in mine nu vei gasi un partener de rugaciune pentru acest papa. Pentru altceva da, dar nu pentru asta.
    Daca ma cauti cumva, sa nu ma cauti jos in biblioteca, pentru ca am urcat in Camera de sus. Acolo e locul meu preferat pentru rugaciune.

    • A.Dama zice:

      Livius,

      Părerea mea e că noi știm doar cât un vârf de scobitoare despre ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei, cine pe cine a omorât, cine pe cine a salvat. Dacă am trăit sub conducerea unui dictator comunist, oare prin asta sunt părtaș crimelor săvârșite de el și de regimul său?
      Dacă ni se cere să ne rugăm pentru cei înălțați în dregătorii, eu aleg să stau în ascultare. Nu că aș fi chiar atât de ascultătoare, însă fiecare dintre noi facem mereu alegeri… Socotesc că Papa este un element de stabilitate în lumea în care trăim, așa că mă rog să se facă Voia Ta
      tălui în privința celui ce va deține această funcție.
      În altă ordine de idei, la noi acasă, toate camerele sunt la același nivel, dar când ne găsim colțișorul de îngenunchere, el e „cel mai sus”. 🙂

    • livius zice:

      Eu sunt un mare nationalist. Pe mine ma irita (pe langa altele) afirmatia catolicilor, sau mai bine zis a papilor ca ap. Petru ar fi fost primul papa, iar Biserica din Roma este biserica despre care vorbea Domnul cu ucenicii: „…pe aceasta piatra Imi voi zidi Eu Biserica Mea”. Eu mai degraba ii vad pe acestia in fraza (tot de Domnul spusa) : …vai de voi, nici voi nu intrati, dar nu-i lasati sa intre nici pe cei ce ar vrea sa intre. Daca voi sunteti de alta parere, eu ce sa zic. Vom ajunge intr-o zi la acelas nivel de cunoastere, chiar daca acum avem puncte de vedere diferite.

      PS Mai sunteti suparate pe mine.?

      • A.Dama zice:

        Livius,

        Încă n-am apucat să mă supăr… Dar asta nu înseamnă că îți dau mână liberă să mai încerci să mă superi. 😀
        Ceea ce mă preocupă în fond și de fapt este să nu iau biciul la cei pe care Domnul i-ar îmbrățișa cu dragoste și cu iertare.
        Ascultam zilele trecute o cântare în care se repetă rugămintea: „Tată, acordă-mi harul să-i iert!”
        Și am rămas convinsă de faptul că de la mine nu am nici voință, nici putere să îi iert pe ceilalți. Dacă ajung să-i iert în adevăr, e doar un har ce mi s-a acordat.

  3. Camix zice:

    Nu te întrista, Adama, eu mă voi ruga împreună cu tine pentru papă. Eu cred că are nevoie de rugăciunile noastre pentru a-i păsa cât mai mult de voia Domnului, pentru a o cere în fiecare zi, pentru a o face și pentru a avea curaj. Mulți au nevoie de rugăciunile noastre și lumea asta ar arăta altfel dacă ne-am ruga mai mult pentru mai mulți, așa că aș face bine să țin minte și să mă rog mai des pentru alții.

    • A.Dama zice:

      Dragă Camix,

      E bine când doi sau trei cer același lucru de la Tata! Mulțumesc pentru îngenuncherea împreună!
      Și eu mă gândeam că dacă rugăciunile celor credincioși ar fi stâlpi care să susțină lumea, ar trebui să fie multe, intense și constante, ca să nu se bruieze echilibrul universal.
      Cât despre Livius, eu îl iubesc în continuare. Avem noi și alte subiecte de rugăciune…

  4. Pingback: Habemus Papam! | Frică şi cutremur

  5. szromulus zice:

    Paradoxul este dat de faptul ca fiecare religie se considera unica, aleasa de Dumnezeu. Neoprotestantii au mai multe diviziuni, fiecare cult din aceasta categorie de diviziuni afirma ca celalalt cult e eretic. Daca esti baptist, afirmi ca cine este ne-cesationist este eretic, dar aici incluzi cultul penticostal de asemenea. Daca esti penticostal, afirmi ca cesationistii sunt eretici, implicit baptistii sunt eretici. Toti neoprotestantii (care se considera reciproc eretici) isi unesc glasul impotriva religiilor traditionale, considerandu-le eretice, care la randul lor se considera eretice intre ele si se unesc intr-un glas impotriva neoprotestantismului. Pe scurt, toti suntem eretici, dar toti suntem ok in acelasi timp. Acest paradox l-am putea numi „geniul inteligentului (prostului)”. Intrebarea care se naste este cine este ok? Eu, eu sunt ok, pentru ca eu gandesc ok, eu vad realitatea, eu am adevarul, pentru ca doar eu stiu ce e bine, doar eu fac o exegeza corecta, doar eu am un discernamant ok, doar eu, pentru ca doar eu. Deci cand pot fi sigur ca sunt ok? Atunci cand eu …. sunt eu!!!!

    Aceste delimitari formale nu cred ca au prea multe in comun cu modul in care vede Dumnezeu lucrurile, dar este important ca noi suntem ok, ei sunt eretici. Care ei? Cine sunt ei? Dar noi? Care suntem noi? …. Eu sunt ok pentru ca sunt eu, tu nu esti ok, pentru ca tu nu esti eu, iar eu nu sunt tu, eu sunt eu…….

    • liviuspuraci zice:

      Romulus, ai dreptate privind lucrurile doar dintr-un punct de vedere. Cel omenesc, pentru ca vedem doar atat cat ne duc… ochii. Daca am fi organizati doar dupa stiinta si vointa noastra, hai sa zicem, ca un club, fie el mic sau mai mare, si fiecare avem regulile noastre „sfinte”, binenteles ca acolo unde functionez eu este locul ideal. Dar, vezi tu, lucrurile se complica in momentul cand constatam ca suntem organizati (prin vointa noastra, acolo), da ceea ce scrie intr-o Carte la care noi nu am pus mana sa scriem nici macar o litera. Este Cartea Altcuiva. Noi doar am acceptat sa ne lasam organizati dupa preceptele Ei. Si daca ne numim eretici unul pe altul, o facem doar ca interpretam gresit, si numai dupa voia noastra ceea ce scrie in Carte. Nu ma pot lasa convins ca penticostalii, sa zicem, sunt singurul grup care au Adevarul de partea lor pentru ca vorbesc in alte limbi, sau cred in minuni (si altele mai mici, pe ici, pe colo), ei fiind singurii cu drept la mantuire. Nici nu ma poti convinge ca baptistii cu aroganta lor de atotcunoscatori (dar nu si implinitori) ai Cuvantului, au Adevarul in partea lor. Ce sa mai zic de cei ce si-au ridicat un stalp idolesc facand din sambata (si alte cateva) ziua de inchinare. Dar cand ma uit la idolatria practicata de catolici, ortodocsi, cu toate aberatiile cultului mortilor (moastelor, purgatoriului etc), ma „crucesc” singur cat de inselatoare si eretica poate fi o asemenea cale. Si am putea continua.
      Cine are Adevarul de partea lui, ca sa nu fie considerat eretic? Raspunsul e unul singur, iar acesta ne parvine din Carte. Daca am fi sinceri cu noi insine, ne-am lasa de sportul de a numi eretici pe unul si pe altul, si ne-am vedea de mantuirea noastra, pentru ca nu am fost asezati pe un scaun de judecata (vorbesc cum ar trebui sa fie, pentru ca mie nu mi se potriveste). Eu ar trebui sa am intotdeauna rugaciunea inaintea Domnului de a lasa Lumina Lui peste intunerecul din jur, iar prin Duhul Sfant sa-Si continue lucrarea de edificare a Adevarului.
      Aici sunt multe de spus, dar ma opresc aici, crezand ca si Tu esti unul care cauti Adevarul.

      • A.Dama zice:

        Livius, așa cum vedem aberații în celelalte „tabere”, au văzut și ele aberații la noi. În privința asta, e un fel de „suntem chit”. (Chit că n-ar mai ieși niciun Iona din burta chitului!)
        Dar mă rog împreună cu tine ca Domnul „să lase Lumina Lui peste întunericul din jur, iar prin Duhul Sfânt să-Și continue lucrarea de edificare a Adevărului”. Așa să fie!

    • A.Dama zice:

      Romulus, din câte știu eu, catolicii și ortodocșii se tolerează mult mai bine între ei decât îi tolerează pe neoprotestanți, de exemplu. Și, probabil, că nu suntem capabili să dăm un răspuns scurt și cuprinzător la întrebarea „cine e ok până la urmă?” Știm sigur că Acolo ne vom mira cum de îi întâlnim pe unii cărora nu le-am dat nicio șansă aici, la fel cum ne vom mira că nu îi regăsim pe alții de care eram siguri că îi vom afla Acolo.
      În fond, oricât de siguri am fi că noi suntem ok, depindem de harul Lui până în ultima clipă, ca să ajungem la destinația dorită.
      Și eu socotesc, ca tine, că delimitările noastre sunt șchioape și nu pot străbate cale lungă, fiindcă Dumnezeu este singurul care poate pune eticheta „vino, rob bun și credincios!”
      Restul e tăcere.

  6. Alex zice:

    Ce gând frumos, A.Dama! Da, să ne rugăm unii pentru alţii, dincolo de disputele care ne dezbină adeseori. Rugăciunea va rămâne pentru totdeauna „limba comună” pe care o vorbim şi care ne va uni pe toţi creştinii. Cât despre Papă, mi-a plăcut tare mult că a început misinea sa cu rugăciune şi cerându-le celor din Piaţă să se roage pentru el. Ştie bine câtă nevoie are de rugăciunile tuturor, pentru a împlini lucrarea Domnului.

  7. A.Dama zice:

    Dragă Alex,
    Și mie mi-a plăcut că le-a cerut enoriașilor să se roage pentru el. Fiindcă orice binecuvântare rostită peste noi are valoare. Binecuvântarea nu o dă omul, ci o dă Dumnezeu, potrivit științei, atotputerniciei și iubirii Sale de oameni. Dar suntem chemați să binecuvântăm, nu să blestemăm.
    Să ne rugăm așadar unii pentru alții, dacă aceasta e adevărata limbă universală! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s