Cureaua adevărului


Stați gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul (Ef 6, 14)

Cureaua adevărului e asamblată din mai multe bucăți, aproape identice între ele.

Ea se lucrează cu migală, adăugându-se pe măsură ce omul crește. Însă bucățile nu se pot asambla când există minciună. Iar dacă omul persistă în minciună, e posibil ca unele bucăți din curea să se desprindă. Așa că ea rămâne prea scurtă pentru a putea fi încheiată peste mijloc.

O haină care nu-i ținută temeinic de curea riscă să-l lase gol și descoperit pe cel ce-ar fi vrut să aibă mijlocul încins…

.

foto

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De cină (şi) de taină și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Cureaua adevărului

  1. Alin Cristea zice:

    Ha! Va’s’zică te interesează adevărul?… N-aș prea fi zis…

    Te știam mai degrabă atentă la metafore și jocuri de cuvinte… Fiecare cu realitatea lui…

    Dar nu-i așa că, în cazul adevărului, nu mai merge ca fiecare să aibă adevărul lui…

  2. mitica zice:

    A.Dama, de fiecare data cand vin aici, vin cu deschidere si cu asteptari.
    Temele pe care le expui au intotdeauna ceva de spus.
    Uneori, cel mai bun comentariu e tacerea si reflexia…

    „Adevarul doctrinar” pentru minte si „adevarul din inima” sau sinceritatea pentru vointa unesc si stabilizeaza cele doua facultati, si aceasta este exact ce se intampla cand sunt strans fixate imprejurul sufletului, ca o cingatoare in jurul coapselor.
    Desi salele [coapsele] sunt puterea trupului, ele trebuie sa fie ajutate de cingatoare ptr. a fi unite strans in actiunea lor. [W Gurnall]

    Ma intreb cum stau cu „adevarul doctrinar”,
    cum stau cu „adevarul din inima” sau sinceritatea.

    Cureaua [centura] la care face aluzie autorul tinea armura impreuna:
    cele de dedesuptul centurii
    de cele de deasupra ei.
    Daca slabeste cureaua [sau se rupe] nu-i prea mare problema cu cele de deasupra ei…

    Un talentat caricaturist a surprins in caricatura sa un barbat caruia i-a slabit cureaua…
    Replica unui semen:
    -Domnule, va cad foarte bine pantalonii…
    Barbatul neintelegand aluzia … a luat-o drept un compliment.
    Doamne fereste-[ma] ne!

    • Livius zice:

      Cand ai vorbit de „adevarul doctrinar”, mi-am adus aminte despre o pilda de a lui Esop.
      Trei „crai” aveau trei intrebari cu care mergeau pe la diferite imparatii, isi spuneau intrebarile si binenteles ca nimeni nu le da un raspuns pe masura. Dar fac greseala sa vina si in orasul lui Esop. Acesta le da raspunsul dupa stiinta lui, dar „invatatii ” nu sunt multumiti. Esop nu se trece cu firea, si ii invita sa masoare, sa se convinga singuri de adevar.
      Iata intrebarea unuia: Cate stele sunt pe cer? Esop raspunde imperturbabil, „cati peri sunt pe magarul meu (magarul era automobilui lui Esop si era parcat afara). Omul nemultumit vrea adevarul. Esop il invita sa scrie numarul stelelor pe un papirus, apoi sa mearga afara sa numere par cu par, sa se convinga.
      Intrebarea celui de al doilea era „unde este centrul pamantului? Esop ii da raspunsul imediat, si zice: „uita-te la piciorul din spate dreapta al magarului. Unde atinge aceste pamantul, acolo este. Omul, si el nemultumit, la care Esop il pune sa masoare, cu juramant ca va accepta rusinea daca nu-i asa.
      Al treilea…. dar nu mai are rost sa insir, ca desigur stii povestea aceasta. Concluzia ar fi ca nu detinem adevarul, oricare am fi noi. Pretindem ca detinem adevarul absolut, adica „adevarul doctrinar”, dar la o confruntare cu Adevarul, constatam ca e drum lung pana la a detine acest adevar nealterat de conceptiile si traditiile noastre.
      Domnul Isus le-a dat un singur nume urmasilor Sai, dar oamenii au pervertit acest Nume, iar acum se numesc penticostali, baptisti, crestini dupa evanghelie etc, fiecare cu „adevarul doctrinar” al lui, care crede-ma, nici nu stim de unde ne vine.

    • A.Dama zice:

      Mitică,
      Și tu ești surprinzător câteodată. După câte-o chestie foarte serioasă, ne destindem cu câte-un zâmbet. E bine.
      Nu mă gândisem la cele două componente de adevăr, ci doar cum ne croim curele pe măsura sau nemăsura noastră.
      Să aveți sărbători binecuvântate!

      • mitica zice:

        A.Dama, am inteles ca daca stai serios tot timpul ai sansa mult mai de curand sa faci …riduri.
        ………
        Si eu iti doresc un sfarsit de an cu un bilant realist
        cu dorinta de mai bine in Noul An.
        cu Binecuvantari alese dupa ,,masura LUI ”

        [urarea ap Pavel celor din Filipi…]

        Tie, si tuturor vizitatorilor.
        ,,Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.”

        • A.Dama zice:

          Mitică,
          Binecuvântate fie rugăciunile tale, ascultate și răspunse de Cel ce are toate răspunsurile!
          Un nou an de îndurare! După măsura îndurării Lui nemăsurate.

  3. mitica zice:

    @Livius – ,,fiecare cu “adevarul doctrinar” al lui,”
    …banuiesc ca mi te-ai adresat mie.

    Daca esti atent, eu nu m-am referit la un anumit adevar doctrinar…, ci la ,,adevarul doctrinar”.

    ,,Şi voi, după ce aţi auzit cuvîntul adevărului (Evanghelia mîntuirii voastre), aţi crezut în El…’

    ,,Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos;
    dacă, cel puţin, L-aţi ascultat, şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi…”
    …,,să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
    şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
    ,,Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.”
    [citate din aceeasi epistola]

    @Livius,
    Al treilea…, dar nu mai are rost sa insir, ca desigur stii povestea aceasta.”
    -Nu !
    chiar nu o stiu – poti s-o spui …[primele mi-au placut]

  4. Livius zice:

    Frate Mitica, comentariile tale le gasesc pertinente si serioase, indiferent de subiect. Tu te-ai referit la modul general, iar eu tot la modul general am scris. Dar ca unul care citesti (ca si mine, de altfel), pe mai multe bloguri, ai gasit desigur, ca pentru foarte multi este mult mai important „adevarul doctrinar” al lor, decat ce spune Sfanta Scriptura. Si, te rog sa ma crezi, ca nu ma refer la comentatori de ocazie, ci la oameni cu studii si pozitie solida in a influenta opinia multora. M-a zguduit expresia unuia care zicea (din cauza „adevarului doctrinar” al lui) :”…m-am vindecat, dar fara ulei…” Este doar un exemplu pe care il pun in fata, ca daca ne-am apuca sa insiram aberatiile pe care le-am ridicat la rang de virtute, nu ne-ar ajunge versetele din Scriptura sa le combatem. Numim erezie doar un curent de aberatie care se abate mult de la Calea Adevarului, dar eu cred ca tot erezie pot numi si doar cateva invataturi scoase in afara Scripturilor, pe care le-am invatat (sau auzit) de la bunicul, sau tata, sau pastorul bisericii, sau, mai stiu eu, unii care au trecut pe la noi si au zis cate ceva, iar noi i-am apreciat. Sunt multe, ele, de zis, dar ma opresc, ca poate A.Dama, o fi ea ingaduitoare cu noi, dar nu trebuie sa-i intindem rabdarea, ca sincer, imi place blogul ei, si nu vreau sa ma fugareasca.

    Cea de-a treia intrebare este mai stupida decat primele doua, si zice „Cati peri sunt in barba mea”, omul avand o barba impresionanta, la care Esop ii raspune „exact atatia cati sunt in smocul din coada magarului meu”. Omul protesteaza, dar Esop il invita sa smulga pe rand, un fir din barba si unul din coada magarului, si tot asa, iar daca nu-i adevarat, ma rog, suporta consecintele.

    Povestea are o uriasa incarcatura de invatatura. Iti doresc multe binecuvantari!

  5. mitica zice:

    Frate Livius, multumesc de cuvintele tale… [si de completarea povestirii]
    Sigur ca se pot spune multe la acest subiect. Am citat dintr-o carte.
    Cartea o am de 10 ani. Am fost impresionat cum un om simplu [dar un om al lui Dumnezeu] pe langa slujba obisnnuita pe care o facea a lucrat aproape intreaga viata la o carte incercand si reusind sa lamureasca acest important subiect al ,,armurii crestinului ”

    Si eu iti doresc alese binecuvantari si …sarbatori fericite [tuturor]

    ,,ca sincer, imi place blogul ei”
    E un adevar din inima.
    [-subscriu ].

  6. Simona Ardelean zice:

    Cu mijlocul incins poti ridica mult mai usor greutatile…

  7. Barthimeu zice:

    Dacă Adevărul (pe care nici Pilat nu L-a putut defini, darămite cuprinde) este esenţa Vieţii, atunci sensul relaţiei se schimbă. El ar trebui să ne cuprindă pe noi, că nouă ne este imposibil, tocmai prin pluridimensionalitatea Lui.
    Depinde deci de noi!

    • A.Dama zice:

      Barthimeu, bine-ai venit! Da, stăm prost cu multe definiții și sper să nu găsească nimeni vreodată vreuna atotcuprinzătoare pentru Adevăr. Dar încercarea de a „spațializa” plastic cuprinderea lui ar putea avea un rost: căința pentru unde suntem fără „acoperire”…

  8. kristallherz zice:

    Chiar si cand caut sa mi fac temele, vad ca tot în lumea ta ajung, A.Dama. Lucram la o tema exact pe textul acesta din Luca, si eram curios ce semnificatii poate purta „a avea mijlocul incins”, cand am ajuns aici. M-am bucurat de doua ori: o data pentru raspunsuri, si mai apoi pentru ca le-am gasit chiar pe blogul tau.
    Multe binecuvantari!

    –––
    Zâmbesc, Kristallherz! A fost o viziune primită la vremea aceea. De cele mai multe ori ezit sa dau mai departe astfel de… Însă știe Cel ce știe ce bătaie lungă poate avea cuvântul inspirat.
    Binecuvântări și spor la lucru!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s