footprints


ca și cum în fiecare loc unde ai pășit au rămas urme, urme de neșters – apăsate, scoase bine în relief, vopsite cu vopsea imposibil de curățat cu vreo soluție inventată până în zilele noastre.

ca și cum urmele pașilor îți refac istoria. vezi locuri de cinste amestecate cu locuri de ocară.

ca și cum ai vrea să-ți ștergi toate amprentele lăsate prin locuri interzise. le-ai vrea rase din amintiri, arse de pe fața pământului.

cum se mai șterg urmele de neșters?

ca și cum…?

.

foto

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De cină (şi) de taină. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la footprints

  1. liviuspuraci zice:

    „cum se mai sterg urmele de nesters?” , o intrebare care are doua raspunsuri. Din punct de vedere omenesc, imposibil. Sunt „plantate” pentru totdeauna, mai ales daca mai stie o a doua persoana de ele (chiar de ar fi si jumatatea). O a doua varianta, cea a Domnului, acele urme se sterg, si chiar si cel ce le-a „plantat”, are doar o amintire plina de pace si uneori amuzanta cand memoria sau vreo intamplare i le aduce in fata. Scrie Cuvantul Domnului: „Cata vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate… Atunci Ti-am marturisit pacatul meu si nu mi-am ascuns faradelegea…. Si Tu ai iertat vina pacatului meu.” Psalm 32: 3-5.
    Proverbe 28:13 –„Cine isi ascunde faradelegile nu propaseste, dar cine le marturiseste si se lasa de ele capata indurare.”
    1Ioan 1:9 „Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curete de orice nelegiuire.”
    Singura cale de a scapa de „uriciunea'” urmelor lasate pe carare, este marturisirea sincera inaintea Domnului, dar si abandonarea motivelor care au lasat urme.
    I-adevarat, urmele nu se mai sterg niciodata, dar efectul lor distructiv, da, exista o cale pe care Domnul a pus-o inaintea noastra. Intelept e omul care ia aminte la Scriptura.

    • A.Dama zice:

      Dragă Livius, să știi că am făcut o probă înainte de a apăsa butonul de publicare. I-am citit textul unui copil. Nu se putea prinde că acel „ca și cum” era o trimitere mult mai departe, dacă aici cunoaștem în parte. Până va veni ce este desăvârșit.
      Însă când am ajuns la sfârșit, la întrebarea cum se șterg urmele de neșters, a venit și răspunsul instantaneu: „cu sângele lui Isus”. Și mi-am spus că, dacă până și copiii pricep, merită să public.
      Mulțumesc frumos pentru prelucrarea gândului, imaginii și ilustrarea cu versete! E ca și cum o mână se ajută pe cealaltă.

      • liviuspuraci zice:

        E ca si cum in procesul de ajutorare, mana care manuieste un ciocan ii da una celeilalte de ies umflaturi (nu stiu sa pun acel happy face). Oricum I am happy ca tu apreciezi ajutorul meu.

        • A.Dama zice:

          Livius,
          Mă amuză faza cu ciocanul, fiindcă mi se întâmplă să-mi dau peste degete când îl folosesc. Dar asta numai pentru că nu-l folosesc prea des. 😀
          Fii binecuvântat!

      • liviuspuraci zice:

        Daca as fi fost elevul tau, cred ca m-ai fi notat cu un 5 pentru ca „am vazut” ce vedea profesorul, sau poate cu mai multa bunavointa, cu un 6. Ce altceva ti-ai dori?

  2. Pingback: Sâmburi (44) | Convieţuire

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s