Ridică semne pe drum, pune stâlpi, ia seama la calea, la drumul pe care l-ai urmat… (Ier 31, 21)
Așa ar trebui să fie blogul! Un drum neted și sigur, cu semne de circulație vizibile și necontradictorii, străjuit de stâlpi albi (articole inspirate), care să-l lumineze, chiar și atunci când cerul e întunecat sau acoperit de rotocoale de fum și cenușă.
Drumurile pot fi bune și rele, drepte și stricate, netede și pline de gropi, alunecoase și sigure, adevărate și false, cu prioritate și secundare, deschise și închise, în lucru și finisate, ducând la viață și ducând la moarte.
Așa ar trebui să fie blogul! Un drum neted, protejat și luminat, un drum pe care să poată circula oricine în siguranță, indiferent de intensitatea și gravitatea intemperiilor ori a catastrofelor din exterior.
Așa ar trebui să fie blogul: ca drumul inimii predate… ca drumul inimii învățate de El pe de rost.
Aşa să fie, A.Dama, precum ai zis: un drum al inimii, neted, protejat şi luminat!
Frumos ai spus!
Te prinzi, Alex? Te prinzi să pui numai stâlpi luminoși? 🙂
Pingback: Sâmburi (34) | Convieţuire