Glosar paraxin (după Dimitrie Cantemir)


DCantemirA fost o delectare să descopăr câteva definiţii insolite în Scara numerelor şi cuvintelor streine tâlcuitoare, care acompaniază Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir.

Deşi sunt multe definiţii peste care merită să vă uitaţi, măcar pentru a vă rupe de alte gânduri – mai mult sau mai puţin „de criză” (sau crizoase) 😀 , eu am reţinut doar câteva, pentru a vă „ispiti”.

Recunosc că le-am citit ca să mă amuz, dar a fost şi un câştig să constat cât de expresive puteau fi unele arhaisme: înspăimare, învoinţa inimilor, împiedecarea voii, începătura lucrului, a lăcui în foc etc.

Şi să vă spun preferatele mele: anatomic (că despică stârvul), ironic, metamorfosis, onirocrit (că izbândeşte visele), planeta, theatru. Şi sfera, că e un „glonţ”. 🙂

A
activitas
(lăt.) Făcătoriia, lucrarea lucrului.
anatomic
(el.) Cela ce ştie meşterşugul mădularelor trupului, despicătoriu de stârvuri.
antepathia
(el.) Împoncişere, nepriimirea firii, ura şi urăciunea din fire.
atheofovia
(el.) Nefrica dumnădzăiască.
aftocrator
(el.) Singur ţiitoriu, carile la stăpânire altă soţie nu are.


atheist
(lăt.) şi (el.) Fără Dumnădzău, om carile vreunui dumnădzău nu să închină.
Afroditis
(el.) Steaoa carea întâi să arată de cu sară, steaoa ciobanului; boadza dragostelor, a curviii.
afrodisău
(el.) Cela ce îmblă după curvie, muierareţ.
V
vase priimitoare
(mold.) Stomahul, rindza, maţele şi toate măruntăile în carile întră bucatele.

G
gheneralis
(lăt.) De neam, cel mai de frunte; cel ce cuprinde chipurile supt sine.

D
diathesis

(el.) Orânduiala firii, năstav, abaterea firii, în ce să pune firea.
dialog
(el.) Voroavă carea ieste tocmită cu întrebare şi răspundere.
dimocratie
(el.) Stăpânire în carea cap ales nu ieste, ce toată ţara poate întra la sfat.

E
erdemon

(el.) Demon bun, înger, bunăvoia dumnădzăiască.
energhie
(el.) Putinţa a face, făcătorie, lucrare.
exighisis
(el.) Tâlcuire, tălmăcire, dezvălirea voroavii ascunse.
experienţia
(lăt.) Dovadă, ispită carea să face cu lucrul, cu simţirea.
erese
(el.) Stricarea legii; cel ce deşchide învăţătură minciunoasă.
etimologhia
(el.) Tâlcuirea a hireşului nume.

I
ithica
(el.) Învăţătură carea tocmeşte obiceile oamenilor, cetăţilor.
idea
(el.) Chipul a fietecui lucru, pre carile mintea plăzmuindu-l, ca cum ieste îl înformuieşte.
ironic
(el.) Cuvânt cu carele lăudăm pe cel de hulă şi hulim pe cel de lăudat în şagă.
isimeria
(el.) Ceasul în carile dzua cu noaptea sint de-a tocma.

C
cacodemon

(el.) Demon rău, îngerul Satanii; urgie dumnădzăiască.
chentru
(el.) Ţinta, punctul carile este tocma în mijlocul lucrului rătund.
comitis
(el.) Stea cu coadă. Stea să naşte şi piiere.
corespondenţii
(lăt.) Unul cu altul pre taină răspunsuri a avea.

M
materie
(lăt.) Orice supt formă s-ar supune, precum materia lumănării ieste ceara, săul.
metamorfosis
(el.) Schimbarea feţii, preobrajenie, schimosire.

N
necromandia

(el.) Vrajea carea să face asupra trupurilor moarte; la toate limbile în loc de păcat să ţine.

O
onirocrit
(el.) Izbânditoriu de vise.
omofil
(el.) Tot de un neam, de o săminţie, tot de un fel.
omonie
(el.) împreunarea, unirea sfatului, învoinţa inimilor.

P
parigorie
(el.) Mângâiere, leacul întristării.
planeta
(el.) Stea rătăcită, carea îmblă împotriva altora.
porii
(el.) Găurici prin piielea omului, prin carile ies sudorile.
prezenţie
(lăt.) Starea de faţă, aflarea denainte, denainte la obraz.
prognostic
(el.) Cunoştinţă înainte, gâcitoare, gâcire.
provatolicoelefas
(el.) Oaie-lup-fil, nume din trii numere alcătuit.

R
reţeta

(ital.) Izvodzel de leacuri, carile trimăt doftorii la spiţeri, să facă leacul asupra boalei.
ritor
(el.) Cela ce ştie meşterşugul a vorovi bine; bun de gură.

S
salamandra

(el.) Un fel de jiganie, pentru carea băsnuiesc poeticii că lăcuieşte în foc.
sam
(arăp.) Un fel de vânt otrăvit, carile, lovind pe om, îndată să face cenuşă şi hainele-i putredzesc.
scandal
(el.) Scandală, bântuire, supărarea, împiedecarea voii.
solichismos
(el.) Cuvânt carile nu ieste după canoanele gramaticăi.
stihie
(el.) Începătura lucrului de materie unii dzic să fie patru, alţii trii, alţii mai multe, alţii numa una.
strofi
(el.) Voroavă şuvăită, în multe părţi întorcătoare, şi înşelătură.
sferă
(el.) Glonţ, chipul din toate părţile rătund, precum ieste pământul, ceriul.

T
temperament
(lăt.) Aşedzământul, stâmpărarea firii, întregimea sănătăţii.
tractate
(lăt.) Tragere, zbaterea cuvintelor, ales de pace
tripos
(el.) Cu trii picioare. Scaun în trii picioare.
tropuri
(el.) Chipuri, mijloace, lesniri, împodobiri ritoriceşti,

Th
theatru

(el.) Locul privelii în mijlocul a toată ivala.
theologhicesc
(el.) Lucru carile cu voroava dumnădzăiască să ţine; cel ce ieste din theologhie.
theorie
(el.) Privală, ştiinţa, viderea, cuprinderea minţii.

H
himera

(el.) Dihanie carea în lume nu să află, ciuda nevădzută, neaudzită, afar din fiinţă.
hrismos
(el.) Vrajă, prorocie, descoperirea a tainelor, până a nu fi.

Y
ypervoliceşti

(el.) Laude peste putinţa firii, când dzucem: frumos ca soarele, mânios ca focul, înger pemintean.
ypohimen
(el.) Lucrul ce dzace supt altul, ca cum ieste materia supt formă, lâna supt văpsală.
ypothesis
(el.) Supunere, lucrul pre carile altele să sprişinesc. Aşijderea, ypothesis se înţelege arătarea şi materia, carea cele mai de treabă capete supt dânsa strânge. Iar la ritori să înţelege întrebare hotărâtă şi sfârşită, pre lângă carea toate mărginile întrebării să învârtejesc.

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De(z)legat și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Glosar paraxin (după Dimitrie Cantemir)

  1. Alex zice:

    Mulţumiri, A.Dama pentru aceste adevărate exerciţii lexicale. Numai citind din aceste adevărate izvoare ale limbii române literare, putem să ne dăm seama ce limbă frumoasă şi „miezoasă” avem. Şi merită să o cunoaştem cât mai bine. Chiar dacă ar fi prea greu să mai „resuscităm” cuvinte „den bătrâni”. Măcar din când în când, atunci când subiectul ne permite, putem să o facem.

    Mi-am amintit din clasa a IX-a (e mult de-atunci… 😦 ) când îi studiam pe cronicarii moldoveni, că m-am „muncit” să-l citesc pe Grigore Ureche din scoarţă în scoarţă, dar tare mult mi-a plăcut! A fost o lectură tare utilă.

    Dicţionarul lui Cantemir este ceva deosebit, o lucrare savanta, el însuşi fiind un mare cărturar şi poliglot. Dar definiţiile lui sunt atât de pline de „parfumul” unor vremuri de demult…

  2. Lia zice:

    Acum din cele moderniste: 🙂

    merceologie, angajeaza mercenar.

    loteria nationala, cauta fete tinere si frumoase sa dea cele 6 numere norocoase.

    confectionam manusi din materialul clientului.

    vindem rochii de mireasa, gata facute, dupa colt.

    s-a auzit un zgomot. se crapa de ziua…..

  3. A.Dama zice:

    Alex, interesant că l-ai citit pe Ureche din scoarţă în scoarţă. Eu am citit doar cât ni s-a cerut. 😛

    Vreo definiţie preferată? 🙂

  4. A.Dama zice:

    Lia, astea-s anunţuri inedite, nu-s chiar definiţii.
    Dar poate ar merita făcut articol şi cu ele.
    Eu ţin minte că pe o stradă cu mai mulţi mici meseriaşi, era şi un atelier de croitorie. Anunţul din vitrină suna:

    FUSTELE SE RIDICĂ DUPĂ ORA 4.

    🙂

  5. Lia zice:

    :))))) pe asta nu o stiam !! e nostima.
    A.Dama, Atat de mult ma amuz pe seama acestor anunturi si pe dubla intelegere a limbii romane 🙂
    Cand sunt extrem de obosita, incerc sa fac jocuri de cuvinte cu cei de langa mine.
    Sa fie frumos, si soare, si aripe mii in saptamana ce va urma, peste tine si ai tai dragi!

  6. A.Dama zice:

    Lia, am avut şi eu toane cu jocurile astea de cuvinte. Încă nu m-am lecuit. 😀
    Să fie şi pe-acolo o umbră de aripă albă şi mare! 🙂

  7. Alex zice:

    „theatru” – (el.) Locul privelii în mijlocul a toată ivala.

    „himera” – (el.) Dihanie carea în lume nu să află, ciuda nevădzută, neaudzită, afar din fiinţă.

    Acestea mi-au placut mult!

  8. A.Dama zice:

    Alex, se vede bine că ne place „theatrul”! 😛

  9. Pingback: Perle, perle… « lumea adam(a)ică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.