Teoria Blabla-ului


Motto: Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti! (2 Tim. 2, 16)

Bla-bla fiind o interjecţie sau un substantiv invariabil, fără gen deci, nici măcar neutru – avem libertatea de a-l articula feminin sau masculin: blabla-ul sau blabla-ua. Am ales să-l articulăm masculin (ca să semene cu baubaul, deşi nu e nimic de speriat) şi am scăpat de cratima dintre bla(t) şi bla(m) / sau bla(u)?, din motive de comoditate. 😀

Teoria Blabla-ului e atât de laxă, de maleabilă, de cameleonică în fond, că poate fi formulată şi reformulată la nesfârşit, acceptând orice… formă, orice emiţători şi receptori, iar rezultatul evident e o râvnită şi deplin împăciuitoare uniformizare blablaistă.

Teoria Blabla-ului e ca în poantele alea copilăreşti. După ce-au cumpărat cei doi fraţi un kilogram de cartofi şi un kilorgram de pene, se ceartă care ce să ducă. Amândoi vor penele, că-s mai uşoare.

Teoria Blabla-ului ne demonstrează că între o meduză la cutie şi un cal la cutie nu e nicio diferenţă. Cum nu e nici între o damă – de pică şi un popă – de pică. Nici între un om şi un rechin, după cum va reieşi din videoclipul final (bonus pentru cine ajunge până acolo 😀 ).

Dialogul de mai jos – intenţionat mercantil – cu toate că putea avea loc la fel de bine între doi politicieni, doi reporteri sau crainici, doi ziarişti, doi profesori, doi popi şi, evident, între doi bloggeri (cu rolurile interschimbabile), este un act revelatoriu. El ne revelează teoria Blabla-ului (schiţând pe larg aplicarea ei).

Iată, aşadar:

– Auzi, amice, am găsit un Blabla nou-nouţ. Ar trebui să-l vezi. E cel mai tare!

– Şi e la liber?

– Sigur că e la liber, ai mai auzit tu de copyright pentru Blabla?

– Nu, nu la asta mă gândeam. Nu se dă pe sub mână? Ştii tu, ca pe vremuri… (Şi, ce vremuri!, îi mai scăpă firav printre dinţi, ca un şuvoi temător să-şi dea drumul.)

– Nu, dom’le, e la vedere. Şi e coadă la el.

– E coadă la Blabla? Atunci trebuie să fie marfă rară!

– Vezi-ţi de treabă, omule!  E coadă, fiindcă este prea mult. Da’ toţi îs proşti şi vor să-şi facă stock. (Cică ăsta e un neologism.)

– Nu mai pricep nimic. Blabla-ul se dă la liber, este cât vrei, dar lumea stă la coadă?

– Şi încă se trezesc cu noaptea-n cap. Şi merg de bunăvoie să se aşeze în rând. Nu-i obligă nimeni. Şi nu se dă pe raţie, să stea de două-trei ori la coadă, până îşi fac necesarul. Nu, nu! Pot lua oricât. Şi nici nu costă aşa, ca să nu-şi permită tot omul. E o chestie pe care toţi o fac de plăcere.

– Sau din obicei atunci. Să mă ierţi, bre, dar nu mă pot obişnui cu ideea. Găseşti Blabla la orice oră, oricât, nu e scump, dar oamenii stau la coadă. Nu s-au dezvăţat înseamnă nici după douăzeci de ani că s-a terminat cu cozile. Dar atunci, cum de nu vine nimeni de la Bucureşti să facă ordine? Sau de la Roma, New York, Beijing? Sau măcar de la Moscova, că-i mai aproape?

– Ce ordine, amice? Dacă nu e dezordine, de ce să se facă ordine? Şi tu crezi că acolo, la Bucureşti şi prin alte părţi, nu e la fel? Eşti naiv, frăţioare! Blabla-ul e o marfă internaţională. Nu tu taxe vamale, cheltuieli de transport zero! Nu tu cenzură. Nu e nimic în neregulă, aşa că nu e nevoie de inspectori.

– Bine, tot nu pricep. Vânzătorul ăla care vinde Blabla-uri nu face prea mult profit? Să vină garda, să-l impoziteze, să-l închidă poliţia dacă suge sângele poporului!

– Hahahahahahahahhhhhhaaaaaaaaaaaaah! (râs isteric – indicaţia regizorului) Asta a fost prea de tot!!! Hahahahahahhaaaah! Nu mă pot opri. Dă-mi două în ceafă că mă-nec! Păi cum, amice, cum să fie un singur vânzător? Mătăluţă nu pricepuşi că sunt nenumăraţi vânzători şi toţi au coadă? Coada e peste tot, la toţi! Vânzătorii de Blabla-uri sunt mulţi, cumpărătorii şi mai mulţi, dar apoi fac schimb de roluri. După ce cumpără, se duc ceva mai încolo şi îşi deschide fiecare taraba. Vinde Blabla-ul mai departe şi se face şi la el coadă. Şi tot aşa.

– Bine, bine, da’ impozitul, garda, totuşi, cine verifică profitul, pierderile, cine face bilanţul, de unde să mai fie la buget, dacă totul decurge fără taxe suplimentare, dacă toţi oamenii îs împăcaţi şi blablaişti?

– Amice, fârtate, bre ori şogore, că tot acolo e! Nu trebuie gardă financiară, nu trebuie inspectori, nimic! Asta fac, la rândul lor, şi ăia din garda financiară, şi cenzorii, şi inspectorii, şi judecătorii, şi preşedintele, toţi, de la ţăran, până la Împăratul Verde, dacă vrei (fără aluzii la verzişori) sau până la Împăratul Roşu (fără aluzii la ăia roşii de-aproape ori de departe). Blabla-ul are trecere peste tot, nu face rău nimănui, nu deranjează, nu-i perisabil, nu se-mpute, se poate păstra oricât, n-are termen de garanţie, trece de la vânzător la cumpărător, ca şi cum n-ar fi nicio diferenţă. Blabla-ul e genial, toţi îl cumpără şi vând de plăcere.

– Auzi bre, fârtate, amice ori şogo… cum ai zis?, înseamnă că şi tu ai de vânzare Blabla. Ia dă-mi şi mie, să încerc pe pielea mea!

– Puţintică răbdare! amice. Vine, vine Blabla-ul!!! Aşază-te niţel la coada mea!

*

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în Demenţial și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Teoria Blabla-ului

  1. Dancos zice:

    Da… și totuși, tu A.Dama ești prea delicată…

  2. A.Dama zice:

    Lia, 🙂

    Idiotul ăla de care scria Dostoievski ştia el ce ştia. Blabla-ul era mereu pe lângă el. 😛

  3. A.Dama zice:

    Dancos, de când cu reclamele la „delikat”, parcă i-am schimbat adjectivului înţelesul. Delikat e condimentat. 😛

    Dar de ce zici tu că puteam fi mai dură? Chiar crezi aş putea?

  4. Lia zice:

    A.Dama, JUST ! 🙂

    toti ingerii buni, ocrotire sa-ti fie!

  5. A.Dama zice:

    Lia, oare ce se mai combină cu just? Adjust!? 😉

    Bine că sunt destui îngeri, să-i pot trimite şi către tine! Mai ales că n-au probleme cu spaţiile. 😛

  6. Rodica Botan zice:

    M-am pomenit gindindu-ma la propria mea taraba cu bla-bla… ba m-am trezit ca aveam deja o sacosa plina cu ceva ce am cumparat… ca apoi sa o dau la jumate pret sau pe nimic…

    Am auzit ca cineva a vindut pe internet la e-bay nu demult un „air guittar”… o chitara imaginara… A dat vreo 300 de dolari pe ea… venea cu tot cu cutie, si aia tot imaginara. Nu numai atit… dar a fost cumparata la licitatie… s-au luptat unii din greu sa o dobindeasca. Am uitat sa intreb daca s-a platit posta pentru transport…

    Ai spus atit de mult in postul asta… facem atitea lucruri in loc sa cautam mai intii… ceea ce are valoare…

  7. Pe pereţii peşterilor, picturile alea cu animale… Au spus că era un ritual religios, că aşa le stăpîneau, ca să le vîneze mai uşor. Acum au descoperit că nu mîncau animale din speciile desenate. Le pictau doar aşa, blablauri primitive. În general primitivii simt nevoia să ocupe tot spaţiul cu desenele lor, totemurile, măştile… de ce nu şi blogurile? 🙂
    Se spune că nu după mulţi ani limbajul informatic va trece din baza 1-0, în subdiviziuni ale lui 1, mărind enorm capacitatea şi viteza memoriei artificiale. Noi suntem doar şlefuitorii primitivi ai pixelului, deci umplem spaţiul peşterii-blog cu semne şi, unde nu mai avem ce spune, cu blablauri. 🙂

  8. A.Dama zice:

    Rodica, iar am zâmbit! 🙂 Am citit şi noi despre câte bucăţi de spaţii cosmice s-au vândut, fără să le fi atins cineva vreodată, fără să ştie cum arată, fără să aibă un referent în realitate.

    Ştiu că se poate aplica teoria şi în privinţa obiectelor, care nici măcar nu sunt pipăibile, ci rămân la stadiul de pretenţie de obiect. Dar cred că aici voiam să atrag atenţia foarte tare asupra vorbelor spuse. Mai ales că vom da socoteală de orice cuvânt nefolositor care va fi ieşit vreodată din gura noastră!…

    Senin să fie la tine şi ploaie de cuvinte cu folos!!! 🙂

  9. A.Dama zice:

    Răsvane, eşti optimist. Deci tu chiar crezi că ne ridicăm la înălţimea semnului? A Semnului? Nu e totul vanitas vanitatum?

    Hm!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.