Prima reacţie a fost să râd: A.Dama primind mesaj de la Adam. 😀
Apoi m-am întrebat dacă aţi primit şi voi mesaje de la el?
Subiectul e incitant, nu-i aşa? You are an Animal. Cu majusculă. Şi mai spune că gândeşte înainte de a trimite: I think!
Să-l întreb ce nume i-au mai rămas în desaga minţii, dacă tot a mai apărut un animal?
Animală?
Să-l întreb dacă se referea la animalul politic ori social, la animalul vorbitor, la animalul raţional, la animalul care mitologizează (A. Oişteanu) sau la animalul care blogăreşte?
Să-i răspund: tu eşti om după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu?!
*
P.S. Din principiu, nu deschid astfel de mesaje. N-am idee despre ce e vorba, dar l-am luat pe post de banc. Până facem post de bancuri. 😀
Cine este acest poponar, ”Adam”? Că e poponar, parol!
Dancos, îţi dai seama că e tot un animal. Unul care pretinde că gândeşte. Doar pretinde… A DAMn guy!
E trist ca unii semeni au „plăcere” (halal!) să se ocupe de astfel de atitudini neelegante. Caci nu cred ca a vrut sa-ţi transmita vreo…”metaforă”.
Mi-am amintit de o intamplare povestita de un bătrân ţăran care avea o nevastă tare cicălitoare. Nu doar că nu-şi mai oprea gura, dar ajungea să-l jignească chiar foarte urât. Iar el…nu-i răspundea nici măcar cu un cuvânt. Cineva l-a întrebat de ce rabdă acele jigniri? Iar el a răspuns zâmbind: o „ucid” cu tăcerea!
Mi s-a părut o atitudine înţeleaptă, chiar dacă nu mereu poţi să taci, iar tăcerea mai este luată şi drept slăbiciune, laşitate. Inepţiile cred, totuşi, că trebuie tratate cu ignorare!
Lasă omul să se mai…”gândească”! 😀
Pingback: Luaţi măgarul – o poveste cu zoohumanoizi « lumea adam(a)ică
Alex, măcar zâmbim! Care-a fost soarta celor doi bătrâni? Care l-a „ucis” pe care până la urmă? 😛