Blogoepistola 3


typing3– de la un blogăr R, cititor consecvent, către alt blogăr R –

Să mă gândesc la ultima ta afirmaţie, că „gândurile oamenilor nu sunt gândurile lui Dumnezeu”.

Într-un fel, e liniştitor că ai spus asta. Altfel ar fi grav.

M-a preocupat şi pe mine chestiunea celor care aderă la un crez sau altul. Nu-i decât un tipar pe care-l recunosc bine.

Dacă stai de vorbă cu orice psiholog, te vindecă… Dacă stai de vorbă cu un economist, te luminează…

Adică, să zicem că din copilărie ai fost dus la biserică, ţinut acolo ceasuri întregi, ascultând o sumedenie de lucruri care nu făceau niciun sens pentru tine, flămând, însetat de multe ori, în înghesuială şi miros de transpiraţie, fără să te bage în seamă părinţii, care erau atenţi la predică. Ai suferit o traumă serioasă.

Cei mai mulţi nici nu ştiu că au suferit-o, însă te miri câte reacţii ciudate şi comportamente deviante regăseşti mai târziu exact la copiii forţaţi  de părinţii lor să meargă la biserică.

Ştii puştiul acela care la 7 ani conducea maşina, că n-a vrut să meargă cu părinţii la biserică şi şi-a găsit ocupaţie. Ştia să conducă, nu-i vorbă, că îl învăţase taică-său, dar poliţia s-a luat după maşină, că părea a merge singură. Ce să urmeze? Arestarea părinţilor, decăderea din drepturi, echipe trimise rând pe rând să-i înveţe pe părinţi „meseria” de părinte? Şi toate au pornit de la refuzul puştiului de a merge la biserică…

Când reuşesc copiii să gândească pe cont propriu, mulţi rămân în biserică, din păcate cu creierele spălate: asta nu ai voie, cealaltă nici atât, dacă ai făcut aşa, ai încurcat-o ş.a.m.d. Lista DO NOT e mereu mai lungă decât lista TO DO.

Şi-atunci ce vor face? Se vor uita la ceilalţi de peste gard, cum fac toate cele, „interzise”, şi nu li se întâmplă nimic rău. Dacă nu rămân în biserică, o iau razna mai rău decât cei care călcau dinainte toate interdicţiile, că nu-i împiedica nicio forţă constrângătoare să o facă.

Orice economist, R, ţi-ar spune că biserica e o afacere. Şi religia în general. Aşa a fost dintotdeauna, aşa va fi până la capăt. Când s-au ascuns prin catacombe primii creştini, erau prinşi şi daţi la fiare, că asta aducea câştig puterii. Arenele erau pline, oamenii aplaudau. Le dai oamenilor ceea ce cer. Pe atunci, creştinii erau victime.

Acum, credincioşii (de-un fel sau altul) deţin puterea. Bisericile au mai mulţi bani decât statele. Aşa e peste tot. Aşa a fost şi va mai fi. Şi de cele mai multe ori lipseşte înţelepciunea de a-i folosi. Să-ţi spun despre vilele şi jeepurile răsărite „prin credinţă” în ogrăzile preoţilor, pastorilor? Mai bine nu.

Până şi când multe catedrale au rămas pustii, nu mai sunt enoriaşi, nu se mai ţin slujbe şi nu mai au din ce să-şi plătească facturile de întreţinere, totul se reduce la bani. Se fac apartamente în catedrale şi se dau cu chirie. „Unde stai? În absidă, catul al treilea”.

Circarii au închiriat nave de biserică pentru a-şi repeta numerele. Îţi dai seama ce important e mersul pe sârmă pe diametrul cupolei?

R

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De blog(oslovit). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Blogoepistola 3

  1. coralia zice:

    „Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu si Tatal Meu il va iubi…” Probabil ca impasul in care se gaseste biserica astazi, indiferent de confesiune, tine tocmai de iluzia ca regula se impune din exterior, institutional, fara sa atinga fiinta launtrica a credinciosului.

  2. A.Dama zice:

    Alter Ego, bine-ai venit!

    Mulţumesc! 🙂

  3. A.Dama zice:

    Coralia, de vreme ce ne naştem şi ne formăm în anumite sisteme de reguli, impuse de o instituţie sau alta, greu putem accepta că Împărăţia e deja în noi şi că de-acolo trebuie să pornim. Evident că urmărim modelele din afară, iar pe Dumnezeu Îl socotim izolat de noi, în cerurile Lui de nepătruns.

    Interesant că ai scris asta acum, când, la un drum mai lung, m-am uitat către cer, era un peisaj superb, şi am spus o rugăciune. După aceea, automat, mi-am spus că Dumnezeu nu e mai mult în cer decât e cu mine, unde sunt. Ne uităm în afară… din reflex.

    Totuşi, creştinismul asta propovăduieşte! O schimbare care să vină din interior şi să modifice lucrurile în exterior. Noi însă, mai întâi asumăm instituţia, regulile, şi doar puţini ajung la adevărata cuprindere lăuntrică a Împărăţiei Lui.

    Nu ştiu soluţii… Adică una ar fi smerirea. Dar câţi vor să plătească preţul?

  4. Alex zice:

    Grea temă, A.Dama. Şi atât de adevărate gânduri. Din păcate aşa se întâmplă. Iar bunele intenţii sfârşesc în eşecuri usturătoare. Şi nu doar cu deprinsul copiilor cu mersul la biserică. Intenţie pe care unii copii o percep într-un mod constrângător şi, uneori, traumatizant. Ci chiar şi cu modul cum se predă religia în şcoală. Tot ceea ce pare în ochii lor ca impunere, constrângere… eşuează. Iar rezultatul e invers faţă de cel scontat. E atât de bine să fie făcute cu mult tact şi înţelepciune toate acestea…

  5. A.Dama zice:

    E o ciudăţenie în tot ce se întâmplă la noi… Din multe puncte de vedere, vrem să fim ca ceilalţi, acceptaţi în UE etc. Organizăm şi parade gay, şi expoziţii artistice în care toleranţa, vederile largi, desfiinţarea oricăror tabuuri etc. să iasă cât mai bine la suprafaţă, să ne pună în rând cu „lumea”. Din alte puncte de vedere, ne-am păstra noi un soi de „identitate”, dar nu ştiu cum se face, că şi ea e de împrumut. La noi încă nu se închiriază spaţiul bisericii pentru antrenamentele circarilor, dar cât mai e până acolo, dacă tot vrem integrare? Încă se învaţă religie în şcoli, dar cât va mai ţine până se vor război la propriu cei cu vederi teologice diferite?

    Doar întrebări…

  6. Alex zice:

    Grele gânduri. Aproape… profetice! Dupa cum merg lucrurile… ne asteptam la orice! Prea putin bine… din păcate! Sa ne tina Dumnezeu departe de tot ce-i rau, caci singuri… vai de noi!

  7. A.Dama zice:

    Alex, Dumnezeu nu ne va ţine departe de rău. Ne-a spus clar că vom avea necazuri în lume, dar să îndrăznim, căci El a biruit lumea. Deci asta ne aşteaptă: să luptăm împreună cu El.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s