Fântâni crăpate


Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apa.” (Ier. 2, 13)

fountain

E o provocare!

Partea a doua a versetului pare un scandal. Parcă i-am găsi locul între culmi.

Culmea prostiei, culmea absurdului, culmea nebuniei, culmea risipei: să sapi fântâni crăpate.

Nu doar că oamenii Lui nu se învrednicesc să fie izvoare, alimentându-se din Izvorul apelor vii şi lăsând să curgă din inima lor râuri de apă vie, dar ei nu sunt nici măcar fântânile care-ar putea fi. Fântâni cu apă îndestulătoare şi cristalină!

Pragmaticii de noi, ne întrebăm automat: la ce bun? 

Dacă investeşti în ceva anume materiale, timp, energie, sănătate, ştiinţă, de ce să le investeşti în ceva fără folos?

„De ce cântăriţi argintul pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură?” (Is. 55, 2)

Chiar aşa! Lucrarea oamenilor e condamnată din start. Rebut din fabricaţie. O construcţie deconstruită. O alcătuire dezmembrată. O lucrătură de (fii) risipitori. O jertfă zeului inutilităţii. 

Dacă faci un lucru, măcar să-l faci cu cap! 

Toată viaţa am auzit acest îndemn / reproş de la cei mari. Oriunde, în orice context, începând din casa părintească, de la grădiniţă şi de pe băncile şcolii până la maturitate. 

Şi completarea:

Să faci orice lucru cu cap şi coadă! 

Adică nu doar să aibă o noimă, un rost, un folos, ci şi să fie întocmit cu cap (înţelepciune) până la capăt (sfârşit).

Nu jumătăţi de măsură! Nu abandon pe traseu! Bine şi înţelept de la bun început până la sfârşit! Fără fisuri, întreruperi, trunchieri, anacolute!…

Oare cum sunt fântânile noastre, Doamne?

Şi totuşi, dacă ar fi laolaltă mai multe fântâni crăpate, una lângă alta, dispuse în aşa fel încât prin acele crăpături să comunice unele cu altele, ar fi valabil principiul vaselor comunicante? Şi apa nu s-ar risipi? Şi ar fi pline de să dea peste ele?

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De gândit. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Fântâni crăpate

  1. Rodica Botan zice:

    Psalmul 1:3b…”Tot ce incepe duce la bun sfirsit” Asta este „omul ferice”. Dar ma intreb eu.”de ce sa cintaresti argintul pentru un lucru care nu hraneste?”, oare asta nu inseamna ca daca lucrul inceput este nefolositor, ar trebui abandonat?

  2. A.Dama zice:

    Rodica, m-a intrigat acest verset! Se poate face legătura dintre el şi multe alte versete. Oamenii sunt foarte negândiţi în ceea ce fac. Iar gândurile Lui sunt departe de ale noastre. Lucrarea omenească este zadarnică, dacă nu vine El să Îşi pună amprenta. Cred că se poate înţelege şi în sensul că trebuie să abandonăm căile rele sau gândirea noastră nepricepelnică, din care nu rezultă decât fântâni crăpate. Dar mai putem înţelege şi în sensul că dacă Îl lăsăm pe El să coordoneze lucrările, ziditura va fi trainică şi de folos.

  3. Debora zice:

    Mai poate insemna ca poporul a parasit pe Domnul, Izvorul apelor vii, si a incercat sa faca rost de apa sapand puturi, adica incercand sa-L substituie pe Dumnezeu cu propria lor dreptate sau, mai grav, cu alti dumnezei. Bineinteles ca un asemenea demers este sortit esecului, de aceea puturile sunt crapate si nu tin apa… dar ei s-au incapatanat , nu? Oare lumea de acum nu face tot asa? Tuturor ne este sete, dar Apa vietii este Una… celelalte incercari sunt zadarnice.

  4. A.Dama zice:

    Debora, mulţumesc, e logic ce ne scrii! 🙂

    Să ne-ajute să nu căutăm (re)surse! Să mergem direct la Sursă! 😉

  5. Pingback: Articole interesante pe bloguri (23-29 martie 2009) « Stiri Crestine - Fii un crestin informat!

  6. pety zice:

    Interesanta ideea cu vasele comunicante.
    Dar cred ca nu e rentabil sa existe ideea „lucru de mantuiala + lucru de mantuiala = ceva de calitate”, deci mai bine Izvorul apelor vii.

    As fi foarte curios sa stiu daca adolescentii si tinerii – sau macar unii dintre ei – au capacitatea, macar potentiala, de a vedea (prin sau in urma indrumarii parintilor, profesorilor etc.) dincolo de kitsch, dincolo de lucru de suprafata, pe termen mediu si lung.

  7. A.Dama zice:

    Pety, matematic vorbind, e limpede că nu iese bine ecuaţia. În poezie se poate, că ea e şi matematică, şi mai mult decât matematică. 😀

    Deci, pentru a fi posibil să se combine fântânile crăpate în aşa fel încât să nu existe scurgeri în exterior, ar fi nevoie de înţelepciune. Or, aici, e sancţionată, într-adevăr, tocmai lipsa de înţelepciune a făptaşilor. 🙂

    Cât îi priveşte pe adolescenţi, perspectiva pentru ei în general e limitată. Chiar şi pentru părinţi e limitată, de fapt. Uneori, când cei în cauză sunt cu adevărat aproape de Dumnezeu, lipsa perspectivei e suplinită prin credinţa că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc. Dar lipsa de perspectivă n-ar trebui să ne caracterizeze.

    E un subiect bun de discuţie. Ar trebui abordat, nu-i aşa? 🙂

  8. pety zice:

    Cu siguranta.
    Prioritate nationala, prioritatea familiei crestine…

  9. A.Dama zice:

    Pety, tu ai avut pe pagina ta articol despre „a privi în perspectivă”? Sincer, eu am încercat în vreo două rânduri să comentez la tine pe blog şi a fost foarte complicat… Asta era cândva, anul trecut. Aşa că, am renunţat. 😀

  10. pety zice:

    Scuze Adama,
    O sa-ti creez un cont si o sa-ti trimit datele pe privat. Cum dau drumul la comentarii fara inregistrare, primesc o gramada de spamuri si linkuri murdare. De aceea, la mine, masurile de protectie sunt realizate cu mijloace specifice.

  11. A.Dama zice:

    Dragă Pety, nu-ţi cere tu scuze că am fost eu mai stângace şi n-am reuşit să mă loghez acolo să las comentarii. Mi-a fost ciudă când am scris şi am realizat apoi că nu le pot posta…

    Dar e de înţeles că te-ai baricadat, că ai adoptat o strategie dacă ai fost bombardat cu informaţii nedorite. 🙂

  12. Pingback: Memoriile altei cunoaşteri (5) – Când Izvorul n-avea nevoie de fântână « lumea adam(a)ică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s