Culmea economiei


La fel ca glumele cu blonde sau cu poliţişti, culmile sunt un fel de poante internaţionale. Şi francezii au „le comble de…”

Când mergeam la olimpiadele naţionale, la sesiunile de comunicări, în tabere, întotdeauna exista câte o seară cu cântece, poante, glume, schimb de culmi. 😛

*

Câteva dintre preferatele mele:

CULMEA FOTBALULUI: Să dai gol şi la reluare bară.

CULMEA CURAJULUI: Să te urci pe statuia lui Lenin şi să strigi: Heil Hitler! CULMEA SUPERCURAJULUI: Să te dai jos de-acolo.

CULMEA GEOGRAFIEI: Să deschizi Porţile de Fier cu Cheile Bicazului.

CULMEA MÂNCĂRII: Să mănânci piept de pui şi să rămâi cu sutienu-n gură.

CULMEA ATLETISMULUI: Să alergi de unul singur şi să ieşi pe locul doi.

CULMEA AVIAŢIEI: Să zbori pe cerul gurii.

*

Nu de mult am auzit o culme care face sens doar pentru cei ce ştiu versetul: „De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?” (Mt 7, 3)

CULMEA ECONOMIEI: Să te culci pe paiul din ochiul fratelui şi să te încălzeşti cu bârna din ochiul tău!

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De(z)legat și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la Culmea economiei

  1. Alex zice:

    Faine „culmile”! Desigur că ne aduc mult zâmbet pe buze, pentru că ele ne amintesc de cât de năzdrăvani suntem noi, oamenii. Născocim tot felul de lucruri, de idei. Ne închipuim cele mai năstruşnice lucruri şi facem haz din orice.
    Am găsit şi eu câteva care m-au distrat:
    – Culmea şovăielii: Să ezit, să nu ezit..
    – Culmea melancoliei: Să cazi pe gânduri şi să-ţi spargi capul.
    – Culmea lăcomiei: Să mănânci bătaie şi să nu te saturi!
    – Culmea fizicii: Să paşti un cal putere pe un câmp magnetic.
    – Culmea auzului: Să auzi cum îţi suflă vântul prin buzunare.
    – Culmea somnului: Să visezi că dormi!
    – Culmea suspansului:… îţi spun mâine!
    Acestea sunt în mod clar umoristice. Şi încă multe, multe altele.
    Cea cu economia…pune pe gânduri. Mai ales când vine vorba de bârna „proprie şi personală”. Mai mă gândeam la o „culme a iubirii lui Dumnezeu” (dacă se poate spune aşa): să-I omori Fiul pe Cruce, cu răutate şi necredinţă, şi totuşi El să ne dăruiască mântuirea tuturor. Nu cred că am formulat cel mai bine, dar cred că aţi înţeles ideea. Cred că asta e cea mai mare „culme”.

  2. LORELEI zice:

    culmea culmilor: ar fi chiar culmea s-o mai stii si pe asta.
    dar culmea e ca ne dai tu de gandit,teme grele pt weekend… 🙂 .

  3. A.Dama zice:

    Dragă Alex, mulţumesc că ne-ai spus şi alte culmi! 🙂

    Cât despre culmea iubirii, da, nu este mai mare dragoste, decât să-Şi dea Cineva viaţa pentru prietenii Săi. Nu-L mai poate egala nimeni. Dar, tocmai pentru că S-a săvârşit aşa, fără vină, parcă nu îmi vine să încadrez între culmile omeneşti actul Lui. E mai presus de orice culme. Chiar şi de culmea culmilor. 🙂

  4. A.Dama zice:

    Lorelei, hai zi-mi că ai zâmbit, că doar nu era o temă de casă pe week-end! Suntem în vacanţă, nu-i aşa?

    Ştii culmea coincidenţei?

    – Nici eu. Ce coincidenţă!!! 😀

  5. LORELEI zice:

    pai normal ca am zambit….adorm pe pai si ma incalzesc cu barna….da, sa vezi ce zambet mi-am tras in oglinda cand m-am privit….
    -ultima e cea mai buna 🙂 .

  6. A.Dama zice:

    Lorelei, de-aia am scris articolul, pentru culmea aceea. Dar arăta ciudat un articol de 2 rânduri, aşa că am mai ţesut pe lângă…

    Sunt şi culmi cu vulgarităţi şi mă gândeam să nu mă ia cineva la întrebări că servesc pe tavă chestii de-astea. Bine, e un public rezonabil aici! 🙂

  7. LORELEI zice:

    …lasa ca nu tre sa pui „paie pe foc”…si asa iese fum pe narile unora cand aud despre „litere intortochiate”…dar as fi curioasa sa le aud candva.
    ideea este ca de multe ori trecem zambind pe langa lucrurile profunde si ne spunem-ei lasa ca nu e chiar asa de „grava” chestia asta in viata mea si refuzam sa ne gandim mai profund.
    Daca ma intrebi, pe mine personal ma „misca” mult proverbele, parabolele,pamfletul fiindca dincilo de zambetele (uneori) pe care ti le storc se ascund adevaruri profude.Deaceea am zis ca fost o tema cu greutate nu ar tebui sa trecem usor pe langa aspectul asta e tat de usor sa zici…”i-a iute si pe asta sau asta…dar sa nu te privesti pe tine si mai grav ca acest fenomen se extinde la nivelde comunitate,biserica, tara religie samd e un fenomen rau. te imbratisez cu dragul cerului!

  8. A.Dama zice:

    Mulţumesc, Lorelei! Îţi întorc urările. Şi mie îmi plac proverbele. Am dat peste unul foarte haios. Dragostea fără gelozie e ca un polonez fără mustaţă. 😛 Nu am fost în Polonia, dar e foarte particularizat proverbul ăsta. 🙂

  9. LORELEI zice:

    dragut…oare cu o arata un polonez fara mustata?.. :-).
    e randul meu 😛 .
    „nu e surd mai mare decat cel ce nu vrea sa auda”

  10. A.Dama zice:

    Proverb turc: Cine iubeşte femeia e văr cu soarele. 🙂

  11. LORELEI zice:

    🙂 .
    „Experienta tine de o scoala unde lectiile costa scump”

  12. A.Dama zice:

    „Când eşuează diplomaţia, rămâne femeia.” 😛

    Şi după, cei ce-au procedat aşa, vor spune şi proverbul citat de tine mai sus. 😀

  13. LORELEI zice:

    aham…e super!
    uite unul fain 🙂 .
    Erasmus:”zabava aduce pierdere,amanarea aduce pericol”

  14. A.Dama zice:

    Într-adevăr, e ca un clopot care bate. Şi nu de sărbătoare. 🙂

  15. LORELEI zice:

    Pierderea vremii bune este mama si samanta vremilor rele.

  16. A.Dama zice:

    Când te naşti, tu plângi şi lumea se bucură. Când mori, tu te bucuri şi lumea plânge. (proverb tibetan)

  17. LORELEI zice:

    waw asta e chiar…greu

    Nu exista muritor care sa fie sigur ca va mai trai a doua zi

    si asta a lui Euripide se leaga cumva cu „invata-ne sa ne numaram bine zilele”…

  18. Alex zice:

    Frumoase proverbe! Cuvinte pline de înţelepciune. Iar de înţelepciune avem toţi nevoie. Multă nevoie!
    Ultimele, pomenite aici de Lorelei, m-au făcut să mă gândesc cu mult cutremur la o imagine văzută aseară. Am făcut un drum lung, conducând vreo 500 de km. Eram obosit şi abia aşteptam să ajung acasă. Am dat pe şosea de un accident în care una dintre victime murise. Imaginea trupului acelui om, zăcând inert, fără viaţă,plin de sânge pe caldarâm, o să-mi rămână toată viaţa în minte.
    Cu adevărat „Nu există muritor care să fie sigur că va mai trăi a doua zi!”
    Nu vreau să aduc aici o umbră de pesimism, dar mi-am amintit acest moment care m-a marcat mult.

  19. AlexB zice:

    culmea culmilor: EVEREST 😀

  20. A.Dama zice:

    Lorelei, multumiri! 🙂

    Alex, multumiri de asemenea ca ne-ai impartasit experienta ta! Cred ca mereu in fata limitei ne zgaltaie mai adanc limitele proprii.

    AlexB, ce sa spun peste culmea culmilor? Uite schimbul de replici de mai jos:

    – Stii culmea culmilor?
    – Nu.
    – Ar fi culmea s-o mai stii si pe asta! 😛

  21. AlexB zice:

    eiiii… noi stim care e culmea culmilor… si nu-i culmea :D:D

    Oricum mai era cel putin o varianta:

    „Culmea culmilor: sa-i spuna mutul surdului ca orbul l-a vazut pe olog fugind de numa’ numa’!”

  22. Pingback: Pe culmi… « lumea adam(a)ică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s