Călător(ind) heruvimic cu Angelus Silesius


Apărută în română la Humanitas, în traducerea Ioanei Pârvulescu, cartea lui Angelus Silesius, Călătorul heruvimic, ori „Vorbe de duh şi încheieri în rime întru contemplaţia divină călăuzitoare”, destinate „iubitorilor teologiei secrete şi vieţii contemplative întru duhovnicească desfătare” este o reală încântare şi o provocare.

Este o provocare pentru că nu poţi să nu te uimeşti în faţa acestor oameni care fac din contemplarea Dumnezeirii scopul vieţii:

„Al Său
întru necontenită tânjire
de a-L privi

Oricând muritorul

Johannes Angelus”

Pentru Angelus Silesius, este prea puţin să vadă îngerii. Tânjeşte cu toată fiinţa să vadă Dumnezeirea. Aruncând o privire în precuvântarea pentru cititori, am văzut că întâia carte a fost scrisă în 4 zile, „fără gând pregătitor şi fără anevoioasă precumpănire apoi”. Oare nu se cheamă asta inspiraţie?

Iată mai mai jos câteva stihuri întru delectare:

*
Domnu-i în mine foc, eu flacără în El:
Nu suntem amândoi şi cu temei de-un fel?

*
Eu însumi veşnic sunt, când timpul lumii piere;
Cuprins de Domn mă las, cuprindu-L în tăcere

*
Miracol! E Cristos rost şi-adevăr deplin,
Lumină, viaţă, drum, drumeţ, bucate, vin.

*
Cât bobul de muştar, credinţa munţi urneşte:
De-ar fi cât un dovleac, ce-ar face, te gândeşte.

*
La mântuirea ta, poţi singur să ajungi:
E, omule, de-ajuns ispita s-o alungi.

*
Nimic nu dă-ntr-adins, El e cu fiecine:
Dacă Îl vrei întreg, e numai pentru tine.

*
Eu mor în orice ceas fără de-a crede-n moarte,
Căci tot mai viu găsesc o viaţă mai departe.

*
Plugar e Domnul meu, sămânţa verbul sfânt,
Duhul îi e brăzdar, inima mea pământ.

*
Când cu ajutorul Lui devin curat şi pur,
Pe Domnul L-am găsit şi nu-L mai caut în jur.

*
De nu te faci copil, nu poţi intra adică
Unde-s copiii Lui: uşiţa e prea mică.

*
Nu gol, dar despuiat de haine-n ceruri vin;
Căci raiul de mă ia, nu ia ce-i e străin.

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în (De)gustare. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Călător(ind) heruvimic cu Angelus Silesius

  1. LORELEI zice:

    ce dragut….si eu am scris despre ea ceva timp in urma eu am fost fascinata de carte!

  2. DanutM zice:

    Multumesc frumos pentru semnalarea acestei carti, a carei aparitie am trecut-o cu vederea, din pricina prea deselor plecari din tara din ultima vreme.

  3. A.Dama zice:

    Lorelei, nu am fost pe fază când ai scris tu. Eu am parcurs cartea acum câteva luni, dar nu am apucat să spicuiesc din ea câteva rânduri şi pentru alţii. E limpede că merită. 🙂

  4. A.Dama zice:

    Dănuţ, sper să ai ocazia să răsfoieşti cartea. Merită şi răs-răsfoită. 🙂

    Uite, pentru tine:

    Nu tu eşti într-un loc, el, locul e în tine!
    De-l zvârli afar, în loc chiar veşnicia vine.

  5. Alex zice:

    Intotdeauna m-am intrebat asupra celor care au putut să scrie aceste minunăţii, oare la ce înălţimi spirituale au ajuns sufletele lor de au putut să-L contemple pe Domnul şi să ajungă la asemenea cuvinte şi simţăminte?
    Pur şi simplu…minunate! Ambrozie duhovnicească.
    Mulţumesc A.Dama, am să caut negreşit cartea!

  6. LORELEI zice:

    sincer eu cred ca ar trebui sa scrie tot mai multi despre ea…si s-o citeasca si mai multi – cum zici si tu: merita

    (cand am spus „dragut” m-am gandit ca ne-a placut aceeasi carte. E placut sa vezi asta la cei pe care-i consideri prieteni fiindca dincolo de ecran eu stiu ca Esti o persoana crestina ,iar asta ma face sa te consider prietena mea…cine stie cand vii in Bucuresti..poate chiar bem si o cafea impreuna-mai stii?)

  7. elisa zice:

    Din ce limba se traduce? pentru ca versurile pastreaza
    ceea ce vrea autorul sa transmita, ceea ce nu se prea intampla cand e vorba de traducerea versurilor.
    Adica te duce, cum spunea Marius ieri pe blog, cu inima in inaltimi.
    Frumoasa gandire are acest om, inalta!

  8. A.Dama zice:

    Alex, cred că au existat oameni a căror meserie a fost conteplarea Feţei Lui. Şi din această contemplare nu mai ieşi acelaşi. Adâncirea în El îţi schimbă statutul ontologic. Iar de se-ntâmplă să te vadă oamenii, semenii, trebuie să-ţi acoperi faţa precum Moise coborând de pe munte.

    O alchimie ce nu se învaţă, se trăieşte:

    „Topeşte Duhul Sfânt, Tatăl sub foc transformă,
    Tinctura e Isus: aur mai alb ia formă.”

  9. A.Dama zice:

    Şi eu mă bucur când găsesc pe alte bloguri prezentări de cărţi care merită. Mulţumesc de invitaţie, Lorelei! Sigur, de ce nu… 🙂

  10. A.Dama zice:

    Elisa, traducerea e făcută din germană.Au existat numeroase constrângeri pentru rimă, pentru numărul de silabe din fiecare vers – trebuia să se încadreze între 12 şi 13. Aceasta e prima carte, dar există 6 cărţi de rime ale autorului care a trăit între 1624-1677). Şi eu cred că avem ce învăţa de la cei care au tânjit necontenit să-L privească, după cum arată autoportretul autorului.

  11. elisa zice:

    Minunate vorbe de duh,le-am citit acum unui preot pe telefon,de pe la Fagaras Brasov,auzise de carte si are si el dorinta de a a o avea,dupa ce i-am citit.

    Oricum parca nu ar fi traduse,ci scrise direct in limba noastra. Ce har a avut si traducatoarea.
    Cand le recitesti iti par mai profunde.Doresc sa am si eu cartea,sper sa o gasesc,poate la libraria crestin ortodoxa?

  12. A.Dama zice:

    Elisa, dacă ştii vreo librărie care comercializează cărţi de la Humanitas, ai putea să ţi-o procuri de acolo. Cartea costă 19 lei, iar de pe site-ul editurii, e cu 10 % reducere, însă nu ştiu cum e cu taxele poştale.

    http://www.libhumanitas.ro/product.php/Calatorul-heruvimic-ed-bilingva/6227/

    Cred că traducătoarea a făcut o muncă excelentă.

  13. Camix zice:

    Mi-au plăcut extrasele acestea din Silesius. şi cel mai mult uşa cea mică – ca pentru copii gândită, imagine excelentă; deconstruirea impresiei omeneşti că mântuirea ne stă în mâini, aşa că e pusă la încercare puterea omenească; şi bobul de muştar care, miraculos, ar deveni cât un dovleac – e o temă care mă urmăreşte de câţiva ani; sau poate şi el mă urmăreşte în aceeaşi măsură în care eu îl caut.

    este o provocare să străbaţi timpul contra minutelor vizibile. toate îţi arată că e inutil să ceri. toate probabilităţile merg împotrivă fără nicio reţinere. de ce ai continua tu, o furnică, să te trezeşti să o iei pe drumul care le contrazice pe toate?!… este o provocare să îţi iei dovleacul şi să continui drumul, la fel ca tatăl fiului risipitor.

  14. A.Dama zice:

    Camix, mi-a plăcut ideea de a continua pe calea credinţei, când toate îţi par în ordine inversă. Oare nu chiar normalitatea noastră, cum o percepem, e ordinea inversă? Mergem împotriva Cerului, a veşniciei luminoase… Halal pelerini!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.