Update 1% ştiinţă, 99% credinţă


Cei mai mulţi vă amintiţi de Tedi şi Luca, gemenii Dorei, care au venit pe lume sfidând ştiinţa şi prezicerile iresponsabile ale medicilor clujeni.

Când Dora s-a dus la control, având o problemă serioasă cu sarcina, respectiv exces de lichid, i s-a spus:

Gagico, eşti tânără, îţi faci alţii!… Eu îţi dau 1% şanse pentru această sarcină… Ori îi scoatem afară, ori pleci acasă.

Deşi i s-a spus în repetate rânduri să asculte de medici, fiindcă viaţa ei era în pericol, Dora a rămas fermă în credinţa că Altcineva e responsabil pentru viaţa copiilor pe care-i purta în pântece, aşa că nu îi revenea ei decizia să le ia viaţa.

M-am gândit zilele trecute, când s-a mediatizat cazul fetiţei de 11 ani care şi-a avortat fătul rezultat în urma incestului, cât de contradictorii sunt reacţiile oamenilor, cum unele mame ar face orice, suportă tratamente dificile, doar să poată aduce copii pe lume, iar altele nu ştiu cum să scape mai repede de o viaţă în plus în peisaj, care le-ar da peste cap socotelile. Mai ales unde nu este frică de Dumnezeu.

Pe parcursul experienţei Dorei, au fost multe momente tensionante, momente în care ne-am temut că îi vom pierde definitiv, pe ea şi pe gemeni, iar medicii nu ştiau ce să facă în situaţia ei, se uitau la ea neputincioşi.

Dar cel mai impresionant moment pentru mine a fost când m-am aflat în faţa incubatorului în care era Tedi. Pe fişa de observare medicală de pe incubator scria greutatea în acea zi: 750 de grame.

Piciorul – între genunchi şi talpă – era cât degetul meu mic de la mână. Am început să-l observ de la picioruşe spre cap. Avea talpa micuţă, micuţă, degetele parcă erau de păpuşă, nu avea musculatură deloc. Scutecul era în miniatură şi chiar mi-am zis cât de pregătiţi erau la clinica din Debrecen pentru bebeluşii prematuri şi cu greutatea foarte mică.

Apoi i-am văzut mânuţele, degetele de la mânuţe şi m-am bucurat ca de o lucrare a Celui de Sus. Apoi am văzut cum pielea de pe gât îi era adunată, că nu era musculatură care să o ţină întinsă… Şi am avut o strângere de inimă.

Apoi am văzut că a deschis ochişorii şi impresia aceea de viaţă şi dorinţă de viaţă a fost deosebit de puternică.

Dar şi mai, şi mai impresionant a fost când i-am observat căpşorul mic, cât o minge de tenis de câmp. Când am văzut firele de păr de pe capul lui, instant m-am gândit la versetul acela: Până şi firele de păr din cap vă sunt numărate. Chiar dacă medicul de la Cluj nu i-a dat nicio şansă, Dumnezeu avea scris în Cartea Vieţii numele lui Tedi şi firele de păr din capul lui, şi zilele care i-au fost îngăduite să le trăiască pe pământ.

Luca şi Tedi au împlinit ieri 2 ani. Le urez din toată inima, împreună cu cei care sunt într-un gând cu mine, LA MULŢI ANI!

Şi Psalmul 20… personalizat:

1 Să vă asculte Domnul în ziua necazului, să vă ocrotească Numele Dumnezeului lui Iacov,
2 Să vă trimită ajutor din locaşul Său cel Sfânt şi să vă sprijinească din Sion!
3 Să-şi aducă aminte de toate darurile voastre de mâncare şi să primească arderile voastre de tot.
4 Să vă dea ce vă doreşte inima şi să vă împlinească toate planurile voastre!
5 Atunci noi ne vom bucura de biruinţa voastră şi vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru. Domnul să vă asculte toate dorinţele voastre!
6 Ştiu de acum că Domnul scapă pe unşii Săi şi le va răspunde din ceruri, din locaşul Lui cel Sfânt, prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui.
7 Unii se bizuiesc pe carăle lor, alţii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului, Dumnezeului nostru.
8 Ei se îndoaie şi cad, dar noi ne ridicăm şi rămânem în picioare.
9 Scapă, Doamne, pe Luca şi Tedi, şi ascultă-ne când Te chemăm!

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De (ne)crezut. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

39 de răspunsuri la Update 1% ştiinţă, 99% credinţă

  1. LORELEI zice:

    lacrimi de fericire pentru tot de este semnat de Dumnezeu cu eternitatea. La multi ani micutilor!La multi ani mamei si un Amin in psalm!

  2. pety zice:

    Wow!
    Draga Adama, ai atins esenta (in opinia personala).
    Multumesc pentru gandurile asternute in forma electronica.

  3. cl zice:

    Draga mea,
    Imi place enorm sa te citesc. In special la cafeaua de dimineata :))
    Si eu cred ca gemenii sunt o minune!!! Jaden a avut 3 kg 560 de grame… si mie mi s-a parut un pitic de om… mi-era frica sa il misc. Nu vreau sa-mi inchipui cum ar fi Teddy la 750 de grame… L-am vazut in poze… cred ca in realitate a fost… incredibil… viata intr-un corp atit de micut! O minune de la Dumnezeu!…
    La Multi Ani, frumosilor! 🙂 cu ochii albastri:)) semanati pe matusi. ;))

  4. Alex zice:

    Dumnezeu să-i ţină întru sănătate pe cei doi micuţi împreună cu mama lor şi cu toţi cei dragi. Este o „poveste” de viaţă extraordinară! Prin care Dumnezeu ne dă (încă odată!) o lecţie teribilă. Pt că noi, oamenii, suntem adeseori nişte fiinţe atât de arogante şi neînţelepte… Chiar ne închipuim că în „mâinile” noastre stau viaţa şi moartea, asupra cărora putem să decidem ceva… Despre medici?… Poate altă dată. Ar fi atât de multe de zis… atât de multe! Îmi stăruie în minte câteva exemple ale unor inconştienţimult mediaţizaţi, care au nenorocit vieţi, destine, familii, şi tot ei sunt ţâfnoşi asupra celorlalţi şi pretind să fie lăsaţi „să-şi facă meseria”!!! (Apropo, cum ar fi să meargă cineva la un spital pentru o banală operaţie şi să i se comunice că va fi operat mâine de dl.prof. Ciomu??? Brrrr!).
    Despre minunea creaţiei, pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o la îndemână nouă, oamenilor, prin naşterea unei noi vieţi, ar trebui mult mai mult făcut pt ca oamenii să înţeleagă, să conştientizeze acest miracol. Îmi amintesc mereu cu neplăcere de anumite discuţii avute la o oră cu nişte domnişoare simandicoase care susţineau că un avort este ceva normal, cam cum „te-ai scobi în nas” şi nu întruperea samavolnică a unei vieţi, pentru care Dumnezeu are deja planurile Sale (Cel ce are numărate până şi firele părului capului fiecărui om). Replica de la începutul articolului, a acelui doctor („Gagico…”) e oribilă. Pentru el, o viaţă care tocmai înmugureşte în trupul unei mame, este doar un simplu…”produs de concepţie”. O „bucată de carne” şi atât….
    Minunat titlul ales, A.Dama! 1% ştiinţă şi 99% credinţă! Oare degeaba a făcut Domnul comparaţia cu credinţa cât un grăunte de muştar? Desigur că nu…
    Numai bine!

  5. A.Dama zice:

    Lorelei, aşa să fie! 🙂

  6. A.Dama zice:

    Pety, dacă esenţa este misterul vieţii pe care credinţa o înfăşoară, dincolo de predicţiile ştiinţei, ca pe-un gălbenuş albuşul, ocrotite de coaja intactă… atunci e bine! 🙂

  7. A.Dama zice:

    Mulţumesc, dragă cl! Nici nu-ţi dai seama ce bucurie e să vă ştiu pe-aproape. E bine că se mistuie distanţa printr-un click. 😛 Dar ar fi nevoie de mai mult… Să ne trăieşti! Mai ales că gemenii sunt frumoşi… ca mătuşile. 🙂 🙂

  8. A.Dama zice:

    Alex, eşti tare cu ideea de a merge la operaţie la dr. Ciomu! Da’ şi tipul ăsta o mai operat înainte să o facă de oaie rău, rău. De tot. 😀 Chestia e că până nu se întâmplă una lată şi nu se mediatizează, nu ştii pe mâna cui încapi. 😦 Iar în ce-l priveşte pe medicul de la Cluj, a zis şi altele… şi mai grozave, dar nu se poate zice tot aici. Ce-am scris se putea scrie… Alex, povestea gemenilor am publicat-o pe blog anul trecut. Am pus în articol linkul. La categoria „De (ne)crezut” se pot citi toate episoadele. Deci titlul îl aveam de-atunci. 🙂

    Mulţumiri pentru urările frumoase! Sigur vor ajunge la destinaţie. Să te răsplătească Cerul! 🙂

  9. Sorina zice:

    Inca o data, se dovedeste ca nimic nu-i intamplator! Ia te uita, la ce zi de mare sarbatoare am intrat (din nou!) pe acest blog!!!
    Sa le dea Dumnezeu sanatate multa si ocrotire, in continuare! Mare curaj a avut mama lor, sa incerce sa ii aduca pe lume! Si mai mare, inca, i-a fost credinta! Si, inca o data, Dumnezeu a rasplatit o astfel de traire…
    Felicitari din tot sufletul pentru cei doi „supravietuitori”, precum si pentru parintii lor!

  10. Camix zice:

    Îmi amintesc. 🙂 Chiar des. 🙂
    Asemenea minuni te fac să crezi în minunile pe care le cer şi pe care le cere fiecare.

    Am o piesă cadou, Remember me – Mark Schultz

  11. Mau zice:

    Atat de placut e sa mi se mai aduca aminte de minunea prezentei Sale in viata de zi cu zi si tot ce se intampla cu voia Lui! Iti multumesc din inima pentru ca iti faci timp sa impartasesti atatea ganduri incurajatoare…
    Si lacrimez zambind cand ii vad pe gemeni. Cate emotii, cate rugaciuni ne-au unit, si acum, cate multumiri se cuvin!

  12. Perfect adevărat ce scrii tu aici, A. Dama: fără Dumnezeu, medicul, chiar dacă are, aparent, succes, nu face nici două parale. Dacă şi-ar avorta conştiinţele pline de mentalităţile malformate, ar avea loc şi „minunea” în ecuaţia numită „prognostic”.

    Ca medic, dacă eşti bun profesionist, ai obligaţia să informezi pacientul despre toate riscurile la care se expune şi pe care trebuie să şi le asume în cunoştinţă de cauză. Există cazuri în care consultul genetic din timpul sarcinii arată că fătul are o malformaţie severă, că va fi mutilat iar părinţii lui vor trăi ani de coşmar ulterior, privindu-i, neputincioşi, suferinţa. Sunt şi astfel de boli, să ştii, dar nu intru în amănunte. Acolo ce faci? Laşi copilul? În Occident, o bună parte din salariul medicilor curanţi se duce la avocaţi şi, de multe ori, medicii sunt acuzaţi aiurea.

    Ştiu însă că postarea ta a fost închinată Lui, pentru că doar a Lui este toată gloria în reuşita de mai sus.

    Dumnezeu să-i binecuvinteze pe micuţi!

    Cazul îmi aminteşte de „mortăciunea” numită Picasso, care s-a născut la şapte luni, era sub un kil şi nu sufla, fiind considerat fără şansă de supravieţuire- pe vremea aia nu exista incubator nici în vis!- chiar de mama lui, şi azvîrlit deoparte, ca pe avortoni.
    Dar Dumnezeu a hotărît ca el să trăiască 90 de ani şi să revoluţioneze arta modernă. Din păcate pentru el, a avut o viaţă extrem de lumească, irosindu-şi, probabil, veşnicia. Dar, vorba ta, de pe vremea cînd ne sfădeam în legătură cu destinul ceresc al Monicăi Lovinescu: numai Domnul ştie ce este în sufletul omului şi care este relaţia finală dintre ei!

  13. pety zice:

    Rasvan,
    cunosc o familie (de fapt doua, dar fac referire doar la una), cu privire la care sfatul medicului a fost asa: aveti 5 copii; din punct de vedere medical, al 6-lea va duce la moartea mamei. Insa, cei doi, au decis sa mearga prin credinta ca pana in momentul acela. Rezultatul final a fost moartea mamei la a 6-a sarcina. Copilul a trait.

    Da, medicii au o mare datorie, responsabilitate sa faca prognosticuri valide bazate ceea ce cunosc in mod stiintific, bazat pe statistica medicala in domeniu. A nu face astfel inseamna a te lepada de insasi datoria crestina.

    Cred ca amandoua merg mana in mana, atat stiinta cat si credinta („stiinta pe nedrept numita astfel” nu merge mana in mana cu credinta). Difera, poate, in functie de situatie cat si de gandul Celui de Sus, procentele.

  14. A.Dama zice:

    Dragă Sorina, aşa-i! E sărbătoare. Sunt mari şanse să găseşti pe-aici tot chestii festive… Şi până la „festivalizaer” nu mai e mult. 😀 Mulţumim pentru urări! Sigur că mai întâi mulţumim Celui ce supraveghează întâmplarea / întâmplările şi nu lasă nimic la voia întâmplării pentru cei ce se încred în El.

    Gemenii, în a doua poză, dădeau pupici cu mâna. Să fie şi pentru tine! 🙂

  15. A.Dama zice:

    Wow, Camix! Ştii tu mereu să faci speciale momentele festive. Mulţumiri pentru melodie! Să te răsplătească cu minuni! 🙂

  16. A.Dama zice:

    Dragă Mau, e o bucurie specială să te citesc, mai ales că se întâmplă atât de rar!… Sper că ai văzut ce-a zis cl mai sus, referitor la mătuşi! Eu zic să iei din plin asemănările. 🙂 Da’ Toni, oare ce-ar zice de o revedere? De mine nu mai vorbesc…

    Cu drag şi dor,

    A.Dama

  17. A. Dama,
    impresionant!

    Le spun și eu LA MULTI ANI BINECUVÂNTATI!

    Oarecum sunt legata de povestea gemenilor.

    Azi i-am serbat, în familie, ziua de nestare a fiului nostru Fineas, ce implineste (pe 15 iulie) 6 ani.
    Si el e un copil care a sfidat stiinta medicala. Alti medici (nu cel din povestea ta; In povestea mea medicul „rau” din povestea ta a fost „ingerul” trimis de Dumneseu pt mine. Ce ironie!!!) mi-au spus si mie ca sunt nebuna daca pastrez copilul, fiindca avem doar 50 la suta sanse, impreuna, sa supravietuim. Si totusi am crezut cu tarie ca Dumnezeu e Medicul Suprem si ca la El TOTUL ESTE POSIBIL. E drept, pentru mine si fiul meu s-au rugat 3 biserici constant. Puterea rugaciunii e mare!
    Deci, „ce la oameni e cu neputință, la Dumnezeu e cu putință!”

    LA MULTI ANI, LUCA si TEDI!

    (apropo, care-i Luca si care-i Tedi?)

  18. A.Dama zice:

    Dragă Răsvan, de ce pronosticurile de aici erau atât de sumbre, respectiv 1%, iar când a ajuns Dora la Debrecen, medicii de acolo au exclamat cu toată forţa: Cine a putut lăsa o gravidă să ajungă în halul ăsta? Şi de ce unii care ar trebui să fie profesionişti din toate punctele de vedere – respectiv şi în dialogul cu pacienţii – îşi permit astfel de apelative şi de apostrofări? Cum stă cu moralul un pacient căruia i se adresează medicul astfel?

    Când am scris articolele, eu n-am insistat pe această parte critică la adresa sistemului din România, fiindcă era important să se înţeleagă că a fost intervenţia Lui miraculoasă. Însă am asistat cu Dora la nişte scene ce sunt greu de zis mai departe. Când trebuia să i se facă o intervenţie la Oradea, după ce i se făcuse la Cluj, i s-a spus aşa: Teoretic, toţi medicii ştim. Practic, n-am făcut-o niciunul. Să ne spui tu cum au procedat la Cluj.

    Nici nu mai vreau să zic de altele. Revolta a fost diminuată atunci din cauza situaţiei teribil de critice a Dorei, însă numai printr-o minune a scăpat cu viaţă. Asta ştim bine.

    Iar în ceea ce priveşte riscurile care sunt cunoscute încă din timpul sarcinii, malformaţiile etc., aici este pentru credincioşi o grea încercare a credinţei lor, însă, practic, nu au voie să decidă ei viaţa sau moartea copilului. Îmi amintesc când i-au spus soţului Dorei că la dimensiunea pe care o au gemenii sunt foarte multe şanse să nu fie normali, să nu se dezvolte etc., etc., dar el a fost categoric. Dacă Dumnezeu vrea să le ia viaţa, le-o ia El. Dar eu nu voi accepta acest lucru.

    Nu pot să-ţi dau răspunsuri la nivel profesional, dar la nivel de credinţă, facă-se după credinţa noastră! Şi să fie cât un bob de muştar măcar.

  19. A.Dama zice:

    Florentina dragă, felicitări pentru decizie şi LA MULŢI ANI pentru Fineas! Să crească în putere şi înţelepciune şi să vă bucuraţi de el, cum ne bucuraţi şi pe noi cu răspunsurile lui năstruşnice şi întrebările lui despre lume şi viaţă! Să vă bucuraţi că va duce mai departe, generaţiei care urmează, Vestea!

    Cu drag,
    A.Dama

  20. un firicel zice:

    Dumnezeu să-i binecuvinteze!
    Dumnezeu e neschimbător, cuvântul lui rămâne în veci, să nădăjduim în El. Aşa cum a făcut minuni altădată, la fel face şi astăzi. El este acelaşi, ieri, azi şi în veci.
    Maleahi, 3:6 „Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-aţi fost nimiciţi.

  21. A.Dama zice:

    Un firicel, să vină răsplătirile pentru binecuvântări! De la Cel ce are toate răsplătirile! 🙂

  22. A.Dama zice:

    Flori, trebuie să completez: Luca e cel din partea dreaptă în primele două poze. Luca a venit mai întâi şi a avut greutatea aproape dublă faţă de Tedi, iar Tedi a venit la 1 minut după. 🙂

  23. viorica zice:

    Sotul meu este bolnav de multi ani .Merge in fiecare luna la doctor .Ce credeti ca i-a spus medicul? Dragul meu noi facem ce putem{1%} dar Dumnezeu face totul .I-a recomandat sa citesca Biblia zilnic.De cite ori merge la control il intreaba ,unde ai ajuns cu cititul ? In fiecare seara inainte de culcare o ora citeste si mediteaza.Avem un Dumnezeu puternic nimeni nu este ca El.Iubesc pe Domnul,caci El aude glasul meu,cererile mele.El Si-a plecat urechea
    asupra noastra ,de aceea-L vom chema toata viata. Ps.116;1,2
    Puisorilor le doresc multi ani binecuvintati impreuna cu parintii.

  24. Dana zice:

    Impresionantă mărturie a operei lui El Shaddai!
    Este una din acele mărturii care îmi transpune sufletul în coordonatele în care trebuie să fi fost David când a rostit: „O ştiinţă atât de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde”.
    Este una din acele mărturii care-mi estompează respiraţia şi mă fac să mă gândesc la faptul că în fiecare clipă din viaţa asta ordinară Domnul mă ţine în mâna Lui ca pe un diamant de mare preţ şi se poartă cu mine cu atâta fineţe şi grijă cum nu poate să manifeste nimeni pe pământ… Şi dacă o mamă şi-ar da viaţa pentru a nu lua şansa copiilor ei la viaţă, o dragoste mult mai mare are Tatăl pentru fiecare dintre noi.
    Fratele meu mai mic s-a născut prematur, cu macrocefalee. Aducea cu un copil, dar era de speriat. Medicul i-a spus mamei: „Cât despre ăsta, chiar dacă va trăi, va fi handicapat toată viaţa. Nu te mai consuma cu el, vezi-ţi de ceilalţi 4!”
    Astăzi este un tânăr remarcabil care mărturiseşte, de fiecare dată, cu emoţie vădită, că dacă Domnul nu se ocupa special de el, el n-ar mai fi… De parcă pentru noi ceilalţi ar fi fost mai multe şanse 🙂
    Le doresc, din toată inima, celor doi viteji „La mulţi ani!” (deşi cu întârziere) şi facă Domnul toată viaţa lor o mărturie a slavei Lui!

    P.S. Cu întârziere, însă cu mare drag, îţi doresc A.Dama o lume adam(a)ică trainică şi binecuvântată!

  25. A.Dama zice:

    Dragă Viorica, mă bucur şi mă surprinde că medicul acela aplică şi astfel de tratamente. Mulţumiri pentru urări şi multă sănătate şi răbdare, şi încredere neclintită în El!

  26. A.Dama zice:

    Dana dragă, bine-ai venit! Jubilez o dată cu tine la împărtăşirea lucrărilor Lui, pe care le săvârşeşte şi desăvârşeşte după cum Îi este Voia! Bine că v-aţi bucurat şi voi, şi părinţii de fratele tău, şi alţii care au auzit mărturia lui!

    Urările pentru gemeni au ajuns la destinaţie. 🙂 Să fii răsplătită!

  27. mastic zice:

    De ce prezicerile medicilor clujeni au fost iresponsabile?

  28. A.Dama zice:

    Mastic, bine-ai venit! Una dintre preziceri a fost că Dora nu va duce sarcina încă 3 săptămâni. Dar a dus-o încă 4. Altă prezicere a fost că are 1% şanse să aibă copiii – de fapt, prezicerea se referea doar la fătul mai mare. Dar n-a fost aşa, pentru că în maternitatea din Debrecen, s-au luptat medicii pentru amândoi copiii şi… acum sunt în viaţă. Ce i s-a spus la Cluj a fost: ori pleci, ori îi scoatem afară. Dacă asta este responsabilitate pentru viaţă, nu mai am cuvinte!…

  29. romuluss zice:

    Mastic,

    Intrebarea ta banuiesc ca trebuia formulata retoric, nu-i asa? 🙂 . Oricum, banuiesc ca o intrebare de acest fel rezida din netangentialitatea cu acest domeniu. Medicina, la noi, are cateva genii, dar exceptiile nu definesc sistemul. Sistemul, la noi, este lipsit de dotari tehnologice de performanta, nu este conceput ca sa stimuleze studiul si competitia (competenta), nu exista cu alte cuvinte nici stimulare negativa, nici pozitiva, decat la cote foarte mici.

    Am discutat cu medici care evalueaza corect si sincer situatia, practic realitatea este diferita dincolo de paravanul dintre sistem si pacienti.

    O persoana care a lucrat in China la un spital de renume in zona a fost socata sa vada care este dotarea, pregatirea si responsabilitatea de la noi. De asemenea, medicii care au avut ocazia sa lucreze in tari dezvoltate au remarcat ca acolo sunt asigurate conditii foarte bune de practicare a medicinei, dar si sistemul de evaluare a competentei este proportional cu conditiile oferite.

    Insusi faptul ca personalitatile reprezentative ale tarii, insusi presedintele Romaniei apeleaza la sistemul medical din alte tari explica valoare reala a sistemului cu care ne „laudam” 🙂 .

  30. Suntem evanghelici si de curand am lansat site-ul crestin http://www.contracurentului.com pentru a-i ajuta pe gay-i care vor sa renunte la homosexualitate. Cautam colaboratori pastori, psihologi si psihiatri crestini care sa ofere consiliere homosexualilor dornici de schimbare din bisericile evanghelice, dar nu numai. Dorim sa stim daca sunteti de acord sa facem schimb de linkuri.

  31. mastic zice:

    Exista diferente clare intre corectitudine si responsabilitate, ceea ce voi ignorati premeditat.
    Daca murea si mama cine era responsabil? Aveti voi idee despre situatia concreta a mizeriei in care se practica medicina in Romania? Asta e intrebarea retorica, nu cealalta. Habar nu aveti. Credeti ca stiti, din ziare, din reviste, ca pacienti, ca personal auxiliar cel mult, ca medici care aveti alta sectie in cap in afara de terapie, dar daca ati avea un minim de cunostinte biologice despre feti frumosi si mame iresponsabile si inconstiente ati intelege ca acesti medici au fost responsabili. Fara entuziasm? Am voie sa rad?
    Pentru ce sa riste viata mamei cand copiii aceia aveau zero(000) sanse de supravietuire dupa? Daca in mod exceptional scapau din mama? Daca zece mame ca astea citesc bazaconiile voastre bazate pe o singura supravietuire, in timp ce copii cu sanse mult mai bune mor ca prostii din cauza lipsei de personal si restul conditiilor… pe care credeti ca le stiti foarte bine. Daca? Ce faceti voi aici se numeste manipulare grosolana si mai grav, premeditata. Spuneti, ce le spuneti familiilor celor care au murit? Medicii sunt vinovati, nu? Nu s-a luptat. Fiti voi medici si decideti pe cine? Hai, credinciosilor. Aveti sistemul pe care il meritati, minciuna si prostie.

  32. A.Dama zice:

    Romi, există şi un alt aspect. Fiind mai ieftin la noi pentru cei care sunt din exterior, unii apelează la medici din România din motive pecuniare. Dar pentru noi, care am avut de-a face cu sistemul în calitate de „victime”, lucrurile sunt critice.

  33. A.Dama zice:

    Victor, succes în ceea ce faceţi!

    Da, cred că se poate. Însă trebuie ţinut cont că această lume este într-un perpetuu provizorat! 😀

  34. A.Dama zice:

    Mastic, nu apreciez agresivitatea ta. Nu te-am bombardat cu apelative, aşa că propun să-ţi revizuieşti atitudinea.

    Din punctul de vedere al oamenilor, ceea ce a făcut Dora este o nebunie. Dar rimează cu nebunia crucii.

    Personal, cunosc şi alte cazuri: o femeie, tot credincioasă, a pierdut 3 sarcini gemelare din cauza excesului de lichid. Eu nu ştiu răspunsurile pe care le are acea femeie în raport cu divinitatea, dar fiecare dă socoteală de credinţa care este în el.

    Consider că un astfel de articol nu le îndeamnă pe toate femeile care au probleme de acest fel să acţioneze după şablon. Gândirea aceasta şablonardă este o capcană în care ai căzut şi tu.

    Eu ştiu că atunci când Dumnezeu intervine miraculos, lucrările Lui trebuie spuse mai departe! Asta e datoria mea.

    Datoria ta o fi să critici şi să-i faci proşti pe cei care cred…

  35. mastic zice:

    Da, spun ceea ce cred. Eu am argumente, voi aveti credinta. Atat timp cat credinta voastra ma afecteaza eu o numesc minciuna.

  36. A.Dama zice:

    Mastic, după argumentele tale, Luca şi Tedi n-ar fi existat. După credinţa Dorei, ei există! Copiii pe care-i vezi în poză nu sunt minciună.

  37. Diana zice:

    cat de frumosi sunt acei doi ingerasi…m-a facut sa plang povestea lor. mama lor a fost minunata tot timpul. a stiut ca Dumnezeu o va ajuta. Dumnezeu ne ajuta intotdeauna, doar trebuie sa credem neindoit in El. uneori nici nu trebuie sa ne rostim ruga, ca El stie deja ce ne dorim si ne indeplineste. eu iubesc enorm copiii. si imi doresc mult de tot sa fiu mama. si vreau si sa nasc si sa adopt. vreau sa daruiesc viata si sa daruiesc fericire. Dumnezeu ma va ajuta,mereu a fost langa mine. ma doare foarte tare cand unele mame aleg sa isi ucida copiii…cand sufletele micute sunt luate din pantec si chinuite. nu conteaza ca nu ai bani, ca nu ai suport din partea tatalui sau a rudelor…Dumnezeu te va ajuta daca tu crezi in El, pentru ca te iubeste si pe tine si pe copilul tau. intotdeauna este o raza de speranta, acolo unde e credinta.
    multi ani fericiti si plini de iubire pentru Luca si Tedi! sunt doua minuni pe lumea asta…

  38. A.Dama zice:

    Diana, sper ca au fost lacrimi de bucurie! 🙂 Cat priveste alegerea pe care unele datatoare de viata o fac, este intr-adevar ingrijorator si trebuie sa ne implicam, in masura in care ne sta in putinta. Sa dea Domnul sa fii in viitor mama buna si sa-ti cresti odraslele cu frica de El, asa cum iti doresti! Frumoase dorinte pentru o fata ca tine!…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s