Exod 4, 24-26: traduttore traditore


Azi e Bunavestire pentru creştinătate. În Tibet continuă violenţele… Flacăra olimpică a fost aprinsă. Bucureştiul freamătă în apropierea summit-ului Iar nouă ne pasă de traduceri… La vie continue!…

În versiunea Cornilescu, există un pasaj a cărui violenţă mi-a dat întotdeauna bătăi de cap. Nu că nu ar fi alte pasaje violente în Scripturi, dar aici sunt mai multe întrebări îngrămădite la un loc. Moise porneşte spre Egipt, după ce avusese viziunea cu rugul aprins care nu se mai mistuia. Noaptea, întâlnindu-l pe drum, Domnul vrea să-l omoare. Dacă tot i s-a dat o misiune, de ce să-l omoare înainte să-şi ducă misiunea la bun sfârşit?

  • 24 În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit Domnul şi a vrut să-l omoare.
  • 25 Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului său şi l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: „Tu eşti un soţ de sânge pentru mine.”
  • 26 Şi Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: „Soţ de sânge!” din pricina tăierii împrejur.

Urmăriţi ce violentă e scena din versetul 25! Sefora taie prepuţul fiului său şi îl aruncă la picioarele lui Moise, numindu-l pe acesta „soţ de sânge”. În versiunea franceză, Louis Segond, (1910) regăsim acelaşi înţeles: „Séphora prit une pierre aiguë, coupa le prépuce de son fils, et le jeta aux pieds de Moïse, en disant: Tu es pour moi un époux de sang!”

goya-circumcision.jpg

Goya – Circumcision Detail, 1774

Când am dat peste traducerea ortodoxă, unde nu mai e vorba de „aruncarea prepuţului”, ci de „tăierea împrejur”, s-au ivit alte întrebări, pentru că Moise este numit „soţ crud”:

  • 24 Însă, la un popas de noapte, pe cale, l-a întâmpinat îngerul Domnului şi a încercat să-l omoare.
  • 25 Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, a tăiat împrejur pe fiul său şi atingând picioarele lui Moise a zis: „Tu-mi eşti un soţ crud!”
  • 26 Şi S-a dus Domnul de la el; iar ea, din pricina acestei tăieri împrejur, i-a zis lui Moise: „Soţ crud!”

Am mers mai departe şi-am urmărit în traducerea Anania. Aici diferă şi mai mult „alocuţiunea” Seforei, iar proşternerea se înţelege a avea loc la picioarele îngerului. (Nu pricep de ce în traducerea Anania se foloseşte apostroful acolo unde ar trebui cratima, dar nu cu consecvenţă. Apostroful şi cratima sunt amândouă folosite fără un algoritm raţional.)

  • 24 Şi a fost că’ n timpul drumului, la un popas de noapte, îngerul Domnului i-a ieşit înainte şi’ ncerca să-l omoare.
  • 25 Dar Sefora, luând un cuţit de piatră, l-a tăiat împrejur pe fiul său şi, căzându-i la picioare, a zis: „Stătut-a sângele tăierii’ mprejur a fiului meu”.
  • 26 Şi s-a dus Domnul de la el, pentru că ea zisese: „Stătut-a sângele tăierii’ mprejur a fiului meu”.

Traducerea Septuaginta are multe în comun cu traducerea de mai sus, însă în privinţa uneltei cu care s-a făcut circumcizia, LXX, ca în traducerea Cornilescu, foloseşte „piatră ascuţită”, pe când în celelalte două traduceri pomenite găsim „cuţit de piatră”:

  • 24 Şi fiind pe cale, la un popas, l-a întâmpinat un înger al Domnului şi căuta să-l omoare.
  • 25 Sepphora, luând o piatră [ascuţită], l-a tăiat împrejur pe fiul ei; a căzut la picioarele lui şi a zis: „S-a oprit sângele tăierii împrejur a fiului meu”.
  • Şi [îngerul] s-a depărtat de Moise pentru că ea spusese: „S-a oprit sângele tăierii împrejur a fiului meu”.

Explicaţiile pe care le-am găsit în notele de subsol ale Septuagintei sunt că îngerul a vrut să-l omoare pe Moise fiindcă fiul său nu era tăiat împrejur sau chiar el, care trăise în Egipt, iar gestul Seforei de a se arunca la picioare este de fapt închinarea în faţa îngerului Domnului – „un gest de implorare obişnuit în Antichitate, care încheie un ritual sacrificial”. Sefora nu se aruncă deci la picioarele lui Moise, nici nu aruncă prepuţul fiului la picioarele acestuia, cum se înţelege din traducerea Cornilescu. Apoi, tot în aceste note găsim precizarea că „Textul masoretic are aici expresia misterioasă adresată lui Moise: ‘Tu eşti pentru mine un soţ de sânge'”. Adică e „o expresie misterioasă”. Să ne mulţumim cu misterul?

Dar şi această tăiere-mprejur în condiţii extrem de precare ne-a dat bătaie de cap… Cum se putea preocupa Sefora, în noapte, de sterilizarea uneltelor, a „instrumentelor chirurgicale” ori a locului unde urma să se efectueze operaţia. A luat o piatră, bine că a găsit una suficient de ascuţită, şi a tăiat în carne vie. Brrr!

După cum se vede, traducerile diferă substanţial. Traduttore traditore nu e un simplu joc de cuvinte, un moft, o dambla…

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De(z)legat. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Exod 4, 24-26: traduttore traditore

  1. Camix zice:

    Hmm, pune pe gânduri articolul tău. Ca o formată în mediul lingvistic, mă interesează traducerile diverse, puse faţă în faţă. Este o provocare.

    Unele variante sunt foarte diferite. Ar fi interesant de văzut fiecare traducere de la ce versiune a pornit.

    Bun, e drept că aici e greu; pentru o variantă cât mai validă, ar trebui să ne spună cineva versiunea din limba de origine.

    paranteză: 🙂 „Piatră ascuţită” şi „cuţit de piatră” sunt mult prea similare ca să fie tratate ca diferenţe mari.
    Iar cu sterilizatul, pe atunci s-o fi făcut la foc, nu? 🙂

  2. A.Dama zice:

    Camix, cred că de la vreo 2 variante s-a pornit. Însă eu nu am pregătire în domeniu ca să lămuresc lucrurile. Am scris şi eu ca cititorul provocat de ceva ce nu putea digera… Şi sper să fie pe-aici, prin spaţiul ăsta virtual, oameni mai pricepuţi care să mă lămurească.

    ‘Piatra ascuţită’ şi ‘cuţitul de piatră’ mie îmi par diferite, fiindcă acel ‘cuţit de piatră’ sună ca şi cum ar fi fost o unealtă cioplită dinainte pentru diferite scopuri, iar piatra poate fi ce-a găsit la îndemână Sefora în momentele acelea tensionate şi noptatice.

  3. Dancos zice:

    Draga ADama: cauta si vei gasi! Nu cauta, sfat, intelepciune de la om! Cauta intelepciunea Lui Dumnezeu! La unele intrebari, El iti va raspunde aproape tactil… nu vei putea, adica, sa explicitezi aflarea raspunsului; o pecete pusa pe buze pentru ca tu sa nu dai margaritare porcilor! Intelepciunea Lui Dumnezeu este unica: afla doar cel interesat cu adevarat!
    Dumnezeu sa te binecuvanteze (PS daca tu nu pricepi, cine sa priceapa?)

  4. A.Dama zice:

    Draga Dancos, e-adevarat ca intelepciunea de Sus nu se poate compara cu intelepciunea omeneasca. La unele intrebari, ne pot raspunde si oamenii – cei cu o pregatire mai temeinica intr-un domeniu sau altul. La celelalte intrebari, nu gasim raspuns decat la Cel de Sus… si poate doar cand vom primi TOATE raspunsurile.

  5. Dancos zice:

    Eu sunt unul dintre putinii aceia care ulterior a validat sau invalidat raspunsurile la intrebarile sale – ma refer la raspunsurile date de oameni!

  6. Dancos zice:

    si completare la mesajul anterior: cu ajutorul lui Dumnezeu am facut asta, fiindca am cautat sincer doar litera Sa si nu pe aceea a ingamfatilor de doi lei.

  7. A.Dama zice:

    Draga Dancos, e bine de tine! 🙂 Inseamna ca tu ai experiente de raspunsuri primite de la El, din litera Sa… sunt certitudini pe care poti pasi cu siguranta, fara sa ti se clatine piciorul.

    Dupa mine, exista unele intrebari pe care ni le punem si la care nu primim raspuns… dar nu avem neaparat nevoie de acele raspunsuri pentru mantuirea noastra. Poate nelamuririle mele din articol sunt din aceasta categorie.

    Iar cu ingamfarea… e greu de apreciat exact. Exista unii intelepti care stau mai izolati de lume, dar tocmai pentru ca ii cauta atat de multi ca sa stea de vorba cu ei, se vad nevoiti sa lupte si cu mandria.

  8. ionatan zice:

    Dacă e vorba de cuţit, nu de ce fel de cuţit este vorba… Dumnezeu lucrează cu principii. E vorba despre durere. Moise nu înţelegea să provoace durere copilului său. A trebuie să priceapă că uneori este necesar să cunoască valoarea durerii, să-i simtă gustul… Eu îl văd pe Moise zvârcolindu-se de durere în cele mai cumplite crize trupeşti şi sufleteşti. Asta înţeleg eu prin faptul că Dumnezeu a vrut să-l omoare. Era lecţia despre durere… Moise avea să afle valoarea durerii.

  9. romuluss zice:

    Cred ca aici vei gasi explicatii destul de bune la contextul discutie.

    Intr-adevar exista cateva elemente care tin de istorie, contextul cultural, religios al vremii aduc o nota de claritate asupra versetelor.

  10. A.Dama zice:

    Mulţumesc, Ionatan. Chiar nu m-am gândit la asta. 🙂

  11. A.Dama zice:

    Romuluss, mulţumesc! Am urmărit explicaţia. În parte, apare la fel şi în notele explicative din traducerea LXX. Varianta Cornilescu rămâne inexplicabilă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s