Dacă te cheamă Rău(făcător), n-ai ce lucra în justiţie! Şi dacă eşti darul lui Dumnezeu, să nu primeşti darul Mâniei!


malfaisan.jpg

Imaginea de mai sus e insolită, pentru că mai greu te-ai adresa unui reprezentant al justiţiei dacă îl cheamă RĂUFĂCĂTORUL – fr. malfaisant = răufăcător.

Te-aştepţi ca în justiţie să lucreze domnii Bun, Bine, Corect, Drept, Cumsecuvine, Cinstit, Cumsecade, Adevăr etc. şi doamnele Nepărtinire, Ireproşabila, Echitate, Integritate, Incoruptibila, Justa etc.

Şi dacă accepţi un premiu, nu te-apuci să cauţi în dicţionarul de greacă ce înseamnă thymos, cum nu ai medita dacă lithos e piatra din capul unghiului sau piatra de moară care te trage la fund. Sau piatra care-ţi sparge ţeasta. Sau piatra lui David în ochiul lui Goliat.

De ce ne consideră Vindecătoru ipocriţi pe cei care am acceptat premiile Thymos? Citatul de mai jos se referă la cei care au acceptat premiile?

„Unora le va fi greu să înţeleagă ce asemănare există între gunoiul aruncat în curtea bisericii mele în această dimineaţă şi cadourile pe care ei le primesc cu ipocrită mirare, dar vreau să dezluşească deosebirea, faptul că noi ducem mizeriile acelea acolo unde le e locul. În nici un caz acasă!”

Pătrăţosu a adoptat o atitudine mult mai decentă. A explicat de ce a refuzat el premiul, fără să îi împroaşte cu noroi pe cei care l-au acceptat.

Consider că acceptarea premiului nu înseamnă crearea unei dependenţe între mine şi cel care l-a oferit. Alin Cristea are o activitate vizibilă în spaţiul virtual. Toţi cei care au discernământ pot să vadă, să citească, să-şi formeze o părere, la fel cum pot să-şi formeze o părere despre cele scrise de Pătrăţosu, Răsvan Cristian, A.Dama şi alţii.

Faptul că am acceptat premiul nu înseamnă că recunosc în Alin Cristea o autoritate. În urmă cu ceva vreme, am acordat premii unor persoane care au răspuns la o întrebare pe care am adresat-o pe o listă de discuţii. Nu s-a creat nicio dependenţă între mine şi cei care au primit „premiul” din cauza acestei premieri fără autori(zare) /tate! Iar când am primit Marele Premiu „Marin Preda”, în cadrul unui concurs organizat de o autoritate în domeniul educaţional, nu s-a creat nicio dependenţă între mine şi autoritatea respectivă. Am acceptat premiul Thymos, ceea ce nu înseamnă că sunt fan Alin Cristea. Am acceptat premiul „Marin Preda”, ceea ce nu înseamnă că sunt fan Ministerul Învăţământului.

După a mea părere, Alin Cristea a făcut un lucru bun împărţind cărţile – pe care nu din buzunarul lui le-a scos, ci au fost primite de la edituri şi persoane fizice. Câtă vreme le sunt de folos oamenilor, de ce să le considerăm gunoaie? Tabloul lui Gheorghe Tirla se invalidează oare ca operă de artă pentru că a fost înmânat de o persoană căreia i se contestă prezenţa în spaţiul virtual? Aşa cum am spus, fiecare are discernământ, poate accesa paginile respective şi să-şi formeze o părere. Cum scrie Alin?, cum scrie Pătrăţosu?, cum scrie Vindecătoru? etc. Am ce lua bun de la unul sau de la altul?

Pătrăţosu a avut motivele lui de a refuza premiul. Le-a expus, iar pentru decizia lui nu putem decât să-l respectăm.

Dar nu pricep de ce am fi de gunoi pentru că am acceptat premiile şi le-am adus acasă. Poate mă lămuriţi voi…

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De vină. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

51 de răspunsuri la Dacă te cheamă Rău(făcător), n-ai ce lucra în justiţie! Şi dacă eşti darul lui Dumnezeu, să nu primeşti darul Mâniei!

  1. ionatan zice:

    Apoi, mai bine ducem acasă la noi „gunoaiele”, acolo ne „încantă” doar pe noi, eventual, decât să le împrăştiem peste tot ca să putem ţipa apoi „ce de gunoaie”…! 🙂 În cazul ăsta seamănă tare cu bârna şi paiul… Adevărul e că nici mie nu-mi place frăţia vindecătorului.

  2. A.Dama zice:

    Ionatan, eu nu voi putea fi obiectivă, desigur! Am acceptat acest premiu, fără să analizez înainte cât de rău dă şi cât de bine.
    Dar, având în vedere toate aceste luări de poziţii, aş vrea să ştiu şi eu ce crimă am făcut. Dacă tot pătimesc, măcar să ştiu motivul!

  3. Daniel zice:

    ADama, uite ce cred eu: cred ca racirea credintei – ma refer aici la toleranta minciunii si sederea cu ea la masa – creeaza fisuri intre frati! Eu te cunosc destul de bine – dragostea crestina te mana in tot ceea ce faci! Pe de alta parte, mania lui Rasvan Cristian isi are motivele ei, desi poate ca a exagerat putin! Dar daca vorbim despre exagerarea aceasta, haide sa-i vedem cauzele: batjocorirea si umilirea pocaitilor de catre majoritarii crestini de 2000 de ani! Fac o paranteza, aparent nu fara legatura: obisnuiam pana nu demult sa ascult Radio Guerrilla… numai ca Vlad Craioveanu a dat-o cu bata in balta… intr-o emisiune matinala, se pusera sa faca bascalie pe seama penticostalului Costel Busuioc, de ale carui vocalize se cam saturara dansii! Probabil ca intoleranta reala si agresivitatea pagana impotriva Scripturii, au declansat acest moment de furie al lui Rasvan Cristian! Si el este om si mai ales si el greseste. Voi, cei care va numiti fratii lui, trebuie sa-l iertati daca v-a gresit si mai ales sa-i fiti alaturi! Este drept ca a exagerat! Dar si mai drept este ca altii exagereaza si mai si, de mii de ori mai mult, si nimeni nu mai simte nevoie sa se supere! Vezi tu, fratele Rasvan Cristian, e mai dur… dar tu, de exemplu, a carei dragoste este cu adevarat crestineasca, tu nu vei lasa nimic sa afecteze relatia ta cu astfel de frati! Daca mania sa a fost exagerata putin, a fost pentru cauza Lui Hristos! Mania asa a fost pentru Hristos, acel Hristos de care lumea se leapada perfid si agresiv! Fiecare credincios are firea lui – unii mai blanzi, altii mai putini decisi sa faca concesii! Dar cui sa facem noi concesii? Cui? Cui sa facem concesii: lumii? Am mers pe blogul sau si am vazut fotografia cu gunoaiele aruncate in curtea acelei biserici evanghelice! De aceea a spus ”gunoaie” cand s-a referit nu la tine ca persoana! A vrut sa spuna ca ecumenismul este gunoi! Ecumenismul este o cangrena! Iar cei care sunt partasi ecumenismului, in numele Lui Hristos, sunt mai rai decat ateii sau dusmanii declarati ai Lui Hristos dintru inceput! Adu-ti aminte despre ceea ce vorbeam mai demult, si anume cand Camus vorbea despre monstruozitatea devenirii socialismului religie, cu ajutorul unei mari biserici apostate! Insa, cati dintre voi cunosc ca ”Alianta Evanghelica” a luat fiinta la exclusiva intiativa a Bisericii Catolice?
    Inchei asa: Rasvan nu te-a considerat pe tine gunoi, niciodata! Si nici nu o va face vreodata!

  4. A.Dama zice:

    Daniel,
    Răsvan nu m-a făcut gunoi… direct. A zis doar că cei din biserica lui nu duc gunoaiele acasă, cum duc acasă premiile Thymos cei care le-au acceptat…

    Faţă de gunoaiele aruncate în curtea bisericii evanghelice, membrii ei trebuie să ia o atitudine. Întoarcerea obrazului, poate. Strângerea lor duminică de duminică, în văzul celor care le-au aruncat. Aşa se probează iubirea vrăjmaşilor…

  5. Alin Cristea zice:

    Costel Busuioc penticostal?

    Sau din Oastea Domnului?

    http://agentiacrestinadepresa.wordpress.com

  6. A.Dama zice:

    Alin,

    eu mai ştiam o variantă: creştin după Evanghelie… Doar din auzite. 🙂 Fără link. 😛

  7. Daniel zice:

    Draga Alin,

    problema nu se pune daca e penticostal au ba: problema se pune asa – Vlad Craioveanu si Dobrovolski, crezand asta – ca respectivul ar fi penticostal – au facut nitica bascalie! Din partea lui Vlad Craioveanu nu m-am asteptat, sincer… Intotdeauna l-am privit ca pe un tip mai mult decat inteligent, cu un umor propriu de buna factura… Eh…

  8. Camix zice:

    A.Dama,
    se pare că premiile Thymos iau foc cu mult mai târziu decât momentul de desfăşurare.
    Dacă discutăm la rece (cum rar se mai discută) despre acceptarea de premii, cred că e prea mult a spune că se creează dependenţă între dătător şi primitor. S-ar merita discutat ce fel de dependenţă ar fi în discuţie. Una de ordin ideologic? E mult prea mult. Asta ar însemna că primitorul nu are bine fixate principiile după care funcţionează şi va accepta principiile dătătorului de dragul premiului.

    Iar dacă principiile nu sunt bine fixate (cele majore măcar), atunci nici nu e nevoie de premii ca să se schimbe principiile. 🙂

    Ideea căreia i-aş acorda atenţie ar fi acceptarea unei anume autorităţi atunci când se primeşte un premiu. Aici încă nu m-aş pronunţa definitiv; aici prefer să mai meditez puţin.
    Însă. Însă prefer să meditez – în acest caz – la ceea ce şi felul în care spune Pătrăţosu sau Daniel echilibrat, decât la ceea ce e spus cu atât de multă patimă de către alţii, fără o suficientă măsură a echilibrului, fără a mai face distincţia între cât e destul şi cât e prea mult.

    Despre J. Swift spunea Voltaire că biciul lui era atât de lung, încât nu mai putea alege unde lovea. 🙂 E bine să fim atenţi.

  9. Daniel zice:

    Camix, eu nu l-am judecat pe Rasvan: ravna Lui pentru Hristos precum si durerea pricinuita de progresia exponentiala in care se fac concesii (ecumenism), tatalui mortii, al bolii si al minciunii – Lucifer!
    Despre asta a vorbit Rasvan: eu am citit articolele sale, sunt curajoase! Iar daca un frate te mustra din dragoste pentru Hristos, atunci bine este sa-i raspunzi cu dragoste si cu multumire! Constat cu groaza cum astazi inertia ecumenismului este pe cale sa stinga defintiv orice biserica! Oamenii s-au obisnuit sa taca inaintea minciunii si sa-i zambeasca… iar cand unul ca Rasvan striga plin de durere si manie, impotriva lupilor rapitori, oile ratacite in loc sa fuga departe de coltii fiarei, nesocotesc natura de pradator a acesteia sezandu-i in preajma…
    Eu zic asa: Tu Camix, ADama, Alin Cristea, Patratosu – sunteti frati! Eu, de dinafară vă spun: uniți-vă și nu vă oferiți unul celuilalt prilejuri de poticnire! Este important ca voi, oameni cu foarte multă carte, să știți că trebuie vorbit doar cu DA și NU… și nicidecum cu DANU sau NUDA sau DASAUNU sau DADAR sau DASINU sau NUSIDA!
    Rugati-va cu totii pentru Rasvan Cristian: caci nu pricina lui si-o apara! Pentru Hristos plang rarunchii lui!

  10. Camix zice:

    Daniel, răspund la unul dintre lucrurile atinse de tine. Da, ştiu că nu l-ai judecat…
    Poate trebuia să-l judec mai puţin… Mă voi gândi…

  11. Daniel zice:

    Camix, sa-ti aduci aminte de vorba asta: gandeste-te, la Ziua Judecatii, ce cuvinte va avea Iisus la adresa pastorilor ecumenici? Ce cuvinte va avea El pentru cei care i-au prapadit via?

  12. Camix zice:

    😦

    Dar de ce despre ecumenici aici? Reunirea tuturor bisericilor într-una „singură şi adevărată” pe mine nu mă interesează să o adopt sau propag, pentru că nu mă identific cu această idee. Nu mă interesează nici să mă transfer la o altă credinţă; am ales să fac parte din cea din care fac parte pentru că m-am asemuit cu cele mai multe principii ale ei (nu ale alteia).
    Că nu cred că a mea credinţă va fi singura în rai nu poate fi dovadă a vreunui ecumenism, pentru că nu presupune vreo unire în gândire sau compromis în virtutea unei medii aritmetice între ele.

    Sper să mă fi exprimat bine.

  13. A.Dama zice:

    Camix, eu m-am gândit la acordarea premiilor Cuvinte la schimb, de exemplu. ClaS nu este o instituţie. Ce fel de autoritate e? Cât de greşit a fost să se acorde premii şi să se primească.

    Acordarea unor premii poate fi şi neinstituţionalizată. Iau copiii de pe o stradă din sat şi îi pun să alerge. Care-i primul primeşte premiu. Al doilea şi al treilea la fel. Toţi ceilalţi câte-o bomboană doar. Astea se numesc „premii” sau „cadouri”? Păi, nu-s chiar cadouri, fiindcă pruncii au alergat.

    Iar chestiunii cu autoritatea, eu nu îi pot răspunde decât subiectiv: nu consider că sunt sub autoritatea lui Alin pentru că am acceptat premiul.

  14. Daniel zice:

    Camix: cand vorbim despre ecumenism, trebuie stiuta originea acestuia – o miscare de asa-zisa impaciuire cu neoprotestantismul (in principal), initiata de o aceeasi biserica catolica, care, de cand se stie ea, a fost doar in razboi flagrant cu Adevarul! Asadar, niste slujitori ai minciunii au initiat o miscare de impacare! Ecumenismul, prin prisma motivatiei fiintarii sale, nu este decat un anticrestinism grotesc! Dumnezeu nu are nevoie de servi care sa pretinda ca-L iubesc, dar care sa modifice acel ”Este Scris!”. Asadar, ecumenismul este o mascarada odioasa a acelora care niciodata nu au dorit sa se impace cu El! Despre Alin Cristea nu ma pot pronunta prea mult, ca nu prea il citesc: banuiesc ca este un om bine intentionat si sincer! Insa, eventuala sa apropiere de reviste ezoterice ale unor eseisti de doi lei, precum cei de la Dilema, i-ar putea fi fatala! Dumnezeu nu are nevoie de fii care sa vorbeasca cu gura minciunii si nu cea a adevarului; aici nu e vorba de un razboi impotriva celor care nu au stiinta despre lucrarea diavolului, ci de ridicarea unui scut (asa cum o face Rasvan Cristian) impotriva fiilor minciunii care cu limbile lor, despicate in doua, dupa ce strecoara mierea mai la urma inoculeaza veninul mortal al unor invataturi blestemate: un amalgam de crestinism, orientalism, antropocentrism etcetera!

  15. Camix zice:

    A.Dama,

    Aa, nu era vorba de instituţionalizare în ce spuneam eu. Nu cred că trebuie să fii instituţie pentru a acorda premii. Ai exemplificat bine, nu mai are rost să mai argumentez ceva.
    Ba, tot nu mă abţin. Şi eu am dat premii elevilor la disciplina mea la finalul anului, ca o răsplătire pentru efortul participării active.

    Atunci tot subiectiv răspund şi eu: Nu că ai fi sub autoritatea celui care ţi-a dat premiul. Asta sună prea de speriat. 🙂 Şi şi imposibil. 😛 Ci ceva mai neutru de atât. Însă eu am spus că aici prefer să mă mai gândesc, nu m-am pronunţat definitiv. 😉

  16. A.Dama zice:

    Cred că am priceput ce ne-ai spus, Daniel! Mulţumesc!!!

  17. Daniel zice:

    Si eu va multumesc. 🙂 Mai ales eu va multumesc: fiindca fiintati frumos!

  18. Dan H. zice:

    Gresit, Daniel, foarte gresit. Nu asa a aparut ecumenismul.
    Cat despre Rasvan Cristian…nu ma pronunt inca. Deocamdata il citesc.
    🙂

  19. Daniel zice:

    Draga Dan H., inainte sa spui gresit, sa te gandesti de multe ori: oricum, nu tin sa am ultimul cuvant! Ecumenismul, ca si Alianta Evanghelica, au in subteran un unic arhitect, l-am pomenit! Ca au fost altii care au latrat in locul lor, asta e altceva!

  20. A.Dama zice:

    Hm. La acest subiect, va trebui sa ma consult cu altii mai priceputi in domeniu, ca eu nu stiu atatea… 😦

  21. DanutM zice:

    Draga ADama, vad ca lumea isi da cu parerea aici intr-o veselie cu privire la ecumenism. Cu cit mai mare este ignoranta, cu atit mai ferme sunt convingerile.
    Sper din toata inima ca nu acesta este nivelul tinerei generatii de evanghelici din Romania.
    Cu pretuire,
    Danut

  22. A.Dama zice:

    Draga Danut,
    Subiectul a fost despre premierea aceasta atat de controversata. S-a ajuns la ecumenism in comentarii. Eu aici va trebui sa ii las pe altii sa discute, pentru ca nu stapanesc subiectul si nu pot modera discutia, chiar daca sunt gazda blogului. Am terminat filologie, nu teologie si nu am citit despre ecumenism atat cat sa ma pronunt.
    Poate ii vine cuiva ideea de a scrie un articol despre istoricul ecumenismului si sa se duca batalia in comentariile articolului respectiv.
    Multumesc de interventie,
    A.Dama

  23. teofil s zice:

    Stimate domnule Manastireanu,
    Din pacate, ca unul din „tanara generatie”, ma foarte tare tem (daca pot inversa topica, tocmai pentru a sublinia ideea) ca undeva pe aici e nivelul. Foarte multi si hotarati, foarte masterati, foarte doctorati, dar fara consistenta, fara directie. Directiile sunt politice, de multe ori. Alteori sunt financiare. Eu sunt socat uneori si descumpanit de atatea latraturi in falset. Si de cat de mult e amestecat numele lui Dumnezeu in tot felul de tampenii personale.

  24. teofil s zice:

    A.Dama,

    Eu, alaturea cu tine, am acceptat premiul. Fara sa socotesc prea mult. Ca am gresit sau nu, las pe altii sa socoteasca sau sa scotoceasca.
    Orice am fi facut, mereu s-ar fi gasit cei mai intelepti ca noi sa ne spuna care e calea cea mai buna. Nu o zic cu ironie generalizata, ci ponderata 🙂 . Da, daca e ceva de luat aminte, voi incerca sa iau aminte. Deocamdata il las asa cum e, nu am de gand sa-l returnez. Retorica refuzului mi se pare interesanta, dar nu pana la capat convingatoare.
    Insa mi-e foarte limpede ca parerea celor care scriu precum Rasvan Cristian nu are cum sa fie demna de atentie. Nu ma intereseaza deloc motivele sau explicatiile ‘mnealui.
    Tipul de discurs vad ca se radicalizeaza. Personal, nu consider ca e un semn bun. E prea poluata atmosfera. Stiu ca am facut si eu niste comentarii, la un moment dat, care au… corodat, desi nu le-am intentionat deloc asa. Mi se pare ca e preferabila o politica a strutului pe viitor. In sensul bun. Fiecare cu munca lui si cu rostul lui.

  25. A.Dama zice:

    Multumesc, Teofil S! Am constatat, la fel ca tine, radicalismul discursiv care se practica. E drept ca m-am gandit in acest sens la DA al vostru sa fie DA, si NU al vostru sa fie NU.
    Insa tipul acesta de grupare in partidulete, in jurul unui blogger sau al altuia, mi se pare infiorator. Eu sunt de-al lui Apollo, eu de-al lui Chifa…
    Mie nu-mi ramane decat sa ma tem de El in continuare, ca e cea mai ziditoare temere. Nu de ce zic unii si altii.

  26. Danut zice:

    Draga ADama,

    Ceea ce am scris n-a fost nicicum un repros adresat dvs., ci o simpla si trista constatare.
    Am sperat ca explicind, pe blogul meu, ce anume inteleg sau nu prin ecumenism, lucrurile vor deveni mai clare. Din pacate, apele tulburi ale comentariilor ‘vindecatoresti’ nu lasa loc reflectiei lucide, ci doar incurajeaza batjocura. Pe asemenea oameni nu-i vor convinge niciodata faptele, pentru ca nu acestea, ci apartenenta sau nu la o anume gasca, conteaza cu adevarat pentru ei.
    In rest, vorba lui Teofil, ramine ca fiecare sa ne facem slujirea asa cum L-am inteles pe Dumnezeu, si El va judeca totul la vremea sfirsitului.
    Danut

  27. A.Dama zice:

    Dragă Dănuţ,

    Nu am luat drept reproş cele scrise. Nu ştiu ce ar mai fi de adăugat. Discuţiile pe marginea ecumenismului s-ar putea muta, într-adevăr, la categoria cu pricina de pe blogul dvs. Eu mă întreb acum dacă se poate rămâne în afara „găştilor” mai sus amintite? Ce se poate spune să nu atingi pe nimeni?

  28. Alin Cristea zice:

    „premierea aceasta atat de controversata” (A.Dama)?

    De unde şi pînă această etichetă exagerată? De la acordarea premiilor nu ştiu să fi fost niciunde „controversată” în vreun fel.

    De cîteva zile doar s-a iscat discuţia pe blogul celui care a refuzat premiul. Putea să anunţe refuzul de o lună, de ce a făcut-o doar acum? Îmi voi prezenta comentariile pe blogul meu.

    O altă chestiune în legătură cu mine care apare tot aici la comentarii: „eventuala sa apropiere de reviste ezoterice ale unor eseisti de doi lei, precum cei de la Dilema, i-ar putea fi fatala” (daniel – un daniel!)

    Ciudată afimaţie! (Aş putea spune chiar… ezoterică!) Dacă mă rezum doar la chestiunea apropierii mele de vreo revistă (oare ce o fi însemnînd o astfel de apropiere?!?), cel care avansează această idee se vădeşte a fi un ditamai neavizat în legătură cu mine, care sînt „apropiat” de multe reviste săptămînale, lunare, trimestriale de… 6 ani! Şi nu mi-a fost fatală niciuna dintre… „apropieri”.

    Dar numai şi expresia folosită la adresa unei reviste precum Dilema veche vădeşte tare ideologice. Sau cel puţin ignoranţă.

  29. A.Dama zice:

    Da, Aline! Controversată încă din ziua în care a avut loc, deşi nu au fost publice controversele. Ştii bine că mai existau bloggeri care ar fi putut veni, dar nu au venit.

    Dar şi la articolul „Speak-uiri pe marginea Premiilor Thymos”, au existat în comentarii măcar sugestii pentru o mai bună desfăşurare în viitor a premierii – ceea ce nu e neapărat controversă, dar e un feed-back că se putea şi mai bine.

    Controversa vizibilă şi pentru publicul larg e de când s-a anunţat oficial refuzul, e drept. Eu m-am cam săturat de chestii de-astea. Mai bine pun pe blog doar articolaşe pe care să le înghită oricine decât să asist ori să intru în polemici. Nu e stilul meu. Să se bată bărbaţii în ring!

  30. Alin Cristea zice:

    Păi nu sînt de acord cu ce spui!

    – Prin faptul că spui că menţionezi că ar fi fost controverse (nu publice) nu faci altceva decît să oferi cîrcotaşilor un punct de plecare. Care au fost aceste controverse? Iar dacă e vorba de faptul că existau bloggeri care ar mai fi putut veni (şi nu au venit), chestiunea aceasta este în afara controverselor. Nici măcar nu era obligatoriu să organizez o întîlnire pentru astfel de premii pentru bloguri evanghelice. Iar dacă am organizat, nu orice comentarii sînt controverse.

    – Dacă la articolul menţionat au existat comentarii, din nou voi atrage atenţia că nu trebuie confundate comentariile cu controversele. De fapt chiar adaugi: „ceea ce nu e neapărat controversă”.

    – „Publicul larg”? Aici probabil ne facem iluzii cu privire la numărul (şi calitatea) celor care ne citesc blogurile. Dar dacă se fac monitorizări (pe care nu ştiu să le fi făcut altcineva în afară de mine) se pot trage nişte concluzii în acest sens. Dar bloggerii evanghelici nu au „public larg”. Nici măcar emisiunile de la televizor in care mai apar evanghelici (propagandişti) nu au „public larg”.

    – Chestiunea măsurii este una importantă în evaluarea diferitelor aspecte ale vieţii. Unul dintre ele este cel al blogurilor şi felul cum ne raportăm la ele arată gradul nostru de disccernămînt.

    – Observ că te înscrii în categoria celor care s-au „săturat” de polemici şi care consideră că aspectul polemic ar fi o caracteristică a blogurilor evanghelice. Cine face astfel de afirmaţii ar trebui să ne spună şi pe cîte din cele 250 de bloguri evanghelice (pe care eu le-am numit aşa) a intrat. Ne formăm o părere echilibrată nu prin reacţiune, ci prin acţiune.

    – Combativitatea nu e o chestiune exclusiv masculină!

  31. Dancos zice:

    Combativitatea nu e o chestiune exclusiv masculina? Atunci haidem sa chinuim si doamnele cu dorintele noastre aprige de afirmare a masculinitatii! Combativitatea astazi este un concept desacralizat prin asimilarea organica a acesteia cu nevoia malefica de artag!
    ”Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa nu te urasca; mustra pe cel intelept si el te va iubi!” Proverbe 9:8

  32. A.Dama zice:

    Aline, mă bucur ca nu eşti de acord cu mine! Chestia cu „controversele” şi „nu neapărat controversele” putem să o îngropăm.

    Public larg există, dacă Pătrăţosu e citit zilnic de – nu ştiu care e media azi, dar în urmă cu ceva vreme era 1000 zilnic si a avut zile si cu 11000 de vizite. Mai adaugă o medie – cât vrei tu / zi – a celor 249 de bloguri şi eu zic că iese ceva la socoteală. Nu-i vorba de o comparaţie cu audienţa unei emisiuni TV. Însă, există public – mai larg decât familia, colegii şi biserica.

    Eu m-am săturat de partidele care se formează: tu eşti de-al lui Pătrăţosu, deci nu eşti de-al lui Mănăstireanu. Tu eşti de-al lui Răsvan, deci nu eşti de-al lui Alin. Ş.a.m.d. Şi nu am definit spaţiul blogurilor evanghelice drept unul polemic prin excelenţă. Dar e trist că recordurile la vizite pe un blog le au articolele în care sunt nominalizaţi unii şi alţii şi criticaţi. Fiecare-şi susţine dreptatea şi trage plapuma peste el. De astea m-am săturat, da!

    Citesc diferite bloguri în măsura în care am timp şi revin acolo unde am ce lua. Viaţa mea nu e blogul. Am o serie de alte lucruri importante de făcut pe lumea asta! Tu eşti singurul care ai făcut statistici. E meritul tău că ai o dispoziţie pentru astfel de lucruri!

    A.Dama

  33. A.Dama zice:

    Dancos, mulţumesc. 🙂

    Şi pe acest blog s-au mai tulburat apele, nu a fost doar ca un lac liniştit în suprafaţa căruia să te oglindeşti. Însă eu altfel văd combativitatea. N-oi fi cel cu sabia în mână, ci unul care cu trâmbiţa dărâmă zidurile.

  34. teofil s zice:

    Aline,
    Chestiunea polemicilor nu e una deranjanta in sine. Au existat polemici cordiale admirabile de-a lungul vremii. Chiar si blogosfera o fi avand polemicile ei. Problema e a balacarelilor si stupiditatii, a ideologizarilor si gruparilor.
    Si sa-ti zic cum sta treaba din punctul meu de vedere. Degeaba numeri cele 250 de bloguri (numite) evanghelice. Fiindca nu toate conteaza si nu toate sunt reprezentative. Si acesta e punctul vital al argumentului meu. Faptul ca doua personalitati baptiste au avut la un moment dat un conflict serios (sau mai mult de 2) a fost considerat de cei mai multi ca dezbinare a baptistilor. Din cauza ca ei erau reprezentativi. Nu conta ca vreo cateva zeci de mii sau sute de mii de enoriasi stateau linistiti la locul lor.
    Ca ne convine sau nu, exista personalitati care aduna in jurul lor o fauna interesanta. Din cele 250 de bloguri socotite de tine, trebuie sa scazi intai toti satelitii acestor „centre de interes”. Fiindca unii nu se cearta pe blogul lor cu nimeni, dar se baga mereu in „polemicile” (chiar si cu ghilimele si tot e mult prea elegant termenul) altora.
    Apoi (asta ca sa se demonstreze reprezentativitatea) trebuie tinut cont nu atat de numarul de comentarii, cat de numarul de vizitatori si numarul de comentatori. Nu in ultimul rand, s-ar putea observa si ecourile pe care le au gesturile celor reprezentativi.
    Oricum ar fi, e limpede ca exista o galceava a vocilor evanghelice. Nu ma astept sa fie unire-n cuget si-n simtiri, ci decenta, bunavointa, eleganta, responsabilitate si, mai ales, seriozitatea dezbaterii. Cine e in stare sa poarte o polemica pana la capat pe un subiect demn merita toata lauda.
    Revenind, nu polemica e nociva, ci spiritul in care e purtata, nivelul argumentelor si subiectele care o suscita. Dar daca numai atata e… cat se vede… atunci atata e…

  35. Dancos zice:

    Teofile, ce-ai zice tu să lași fauna răutăților la o parte? Mergi frumușel la adresa destinatarului și explică-i acolo ce crezi! Sau voiai cumva să văd și eu? Am văzut, am citit: am văzut că ești faunolog! Ok! Acum mergi în altă parte.

  36. teofil s zice:

    Unde dai si de unde crapa!? Ce rautati? Ca am zis fauna? Poate aduna flora, stiu si eu?
    Nu prea am ce sa explic, era o replica la ce zicea Alin. Si cum aici era comentariul lui, aici am raspuns si eu. Sau nu e ingaduit?

  37. Alin Cristea zice:

    Teo,

    Sînt de acord că există o problemă (ba chiar mai multe) “a bălăcărelilor şi stupidităţii, a ideologizărilor şi grupărilor”. Mai exact, această chestiune atrage atenţia mai degrabă decît altele. Acesta era punctul meu vital: să luăm aminte ŞI la alte aspecte decît caracteristica aceasta iritantă, dar care face parte din viaţă, şi nu o facem să dispară doar prin lehamite.

    În Habacuc e foarte interesant de urmărit cum profetul care se lamentează la început, într-un context mult mai dramatic decît cel al blogosferei evanghelice, ajunge să se bucure înaintea Domnului. Ca să scurtez, trecînd rapid la aplicaţie: păi, luînd aminte la ce face Domnul, INCLUSIV în blogosferă sau pe Internet, se poate depăşi starea psihologică negativă.

    Dar, nu-i aşa?, e mult mai comod să glosăm (pe orice subiect) decît să facem efortul de a observa că există diverse moduri ale evanghelicilor de raportare la First şi Second Life.

    Punctul tău vital se referă la un fel de… Chestiunea Zilei şi menţionezi aspectul reprezentativităţii. Înţeleg punctul de vedere, dar pentru mine nu este convingător, întrucît îl consider doar un aspect al problemei. Un aspect mult mai interesant de observat ar fi următorul: dacă atmosfera tensionată este rezultatul unei stări (generale) din spaţiul confesional evanghelic sau dacă tensiunea din blogosferă are ca şi consecinţă dezbinarea în mediul evanghelic (care, cum nu obosesc să precizez, nu se ocupă în primul rînd cu dezbinarea, nu aceasta e caracteristica centrală, ci doar cea mai vizibilă, eventual).

    După cum vezi, sînt interesat să discut mai degrabă de mediul evanghelic decît de o parte a lui (cea baptistă, de exemplu).

    Consider a fi cu totul inadecvată expresia “Degeaba numeri cele 250 de bloguri”, din mai multe motive. Dar mă voi limita la a reţine că e pe direcţia argumentului tău. Şi în cazul acesta, criteriul de evaluare pe care îl păstrezi este cel ideologic. Eu spun că există şi alte criterii.

    Spui: “Cine e în stare să poarte o polemică pînă la capăt pe un subiect demn merită toată lauda.”

    Aici sînt, iarăşi, cîteva aspecte. Primul aspect ar fi legat de metodologie: dacă cineva se pricepe să polemizeze sau cel puţin face efortul să nu exagereze în agresivitate, acest lucru nu îl califică neapărat din punct de vedere etic. Ori argumentul tău era de ordin etic – “decenţă, bunăvoinţă, eleganţă, responsabilitate”.

    Al doilea aspect ar fi legat de criteriul estetic, devenit suveran în lumea noastră postmodernă, în faţa celui etic. Cu alte cuvinte, cel care fascinează, într-un fel sau altul, are prioritate faţă de cel care e moderat, decent, responsabil. Dezinvoltura are mare preţ pe scenă! Ce mai contează că în spatele scenei vedeta are apucături oribile (pe care le vom afla peste 20-30 de ani într-un volum de memorii al unuia dintre foştii prieteni)?

    Un al treilea aspect: criteriile de evaluare (cine merită lauda) se manifestă deseori pe paliere psihologice şi/sau ideologice (nu de puţine ori conjuncturale). Aşadar, preferinţele ajung să dicteze cine merită lauda.

    În astfel de context, menţionez din nou că există DIFERITE motivaţii pentru combativitate.

    Dar, ca să nu mă lungesc, insist asupra argumentului meu: nu e doar atît cît se vede.

    Fac apel la a vedea mai mult decît se vede. O cale prin care se poate observa că sînt tot felul de proiecte care funcţionează în spaţiul evanghelic e deschisă (larg) de lista de 250 de bloguri şi 800 de site-uri ale evanghelicilor români. Desigur, revistele, posturile de radio, newsletterele, listele de discuţii ar putea fi mai harnice în a informa despre pulsul evanghelicilor din România şi din străinătate. Nu ştim prea multe despre baptiştii din Ungaria sau penticostalii din Oltenia, de exemplu. În schimb ştim la ce oră se culcă bloggerul X sau alte detalii nesemnificative.

    Iar spiritul de care mă tem eu că e neproductiv nu e cel inadecvat în care se poartă polemicile, ci acela, mult mai nepotrivit, de a glosa pe orice temă. Nu agresivitatea şi stupiditatea sînt primii duşmani ai noştri, ci lipsa de măsură şi… fudulia.

  38. romuluss zice:

    Ecumenismul, pentru nespecialisti cred ca este un termen f lipsit de claritate ca si cum as discuta cu un teolog despre definitia si teoremele unei latici.

    Pe de alta parte referintele pe net sunt contradictorii (dexul exprima prea putin), sunt exprimate atat pareri pozitive cat si pareri deosebit de negative, de aceea daca DanutM considera ca ar putea sa ne dea un link care sa lamureasca semantica.

    Vlad Craioveanu – imi aduc aminte ca am surprins the breaking news la tv cu o melodie interpretata de el. Cred ca pentru cei care nu stiu despre el prea multe sau doar sunt ascultatori de radio, recomand http://www.youtube.com si sa gaseasca referinte.

    Nu imi permit sa dau acele linkuri pentru ca Vlad este un personaj extrem de grobian. El se si autonumeste(…), practic cred ca nu merita amintit numele sau intr-un cadru civilizat.

  39. A.Dama zice:

    Romuluss, bine-ai venit! 🙂

    În privinţa ecumenismului, am constatat, odată cu această discuţie, că ştiu prea puţin sau mai nimic. Am urmărit şi eu la ştiri diferite congrese ecumenice, dar… insuficient pentru a avea o idee de ansamblu. Chiar mi-am întrebat prietenii dacă au referinţe bibliografice, fiindcă e o chestiune asupra căreia aş vrea să îmi fac o părere.

    Nu ştiu de Vlad Craioveanu… Asta e. Se pare că ascultăm câte o pătrăţică fiecare. Sau segment? 😀

  40. romuluss zice:

    Multumesc de primire A.Dama,

    Am intalnit si eu termenul (ca f multi dintre noi de fapt) dar fiindca fenomenul pe care il reprezinta este prea larg pentru a putea fi descris in 2 fraze, mi-ar fi placut sa vad parerea unui specialist ca si DanutM.

    Intr-un comentariu postat putin mai sus, Daniel face referire la Vlad Craioveanu si am ramas surprins stiind ca este un personaj mai mult decat controversat, cred ca in vocabularul diplomatic nu gasesc un termen mai tare decat – grobian :).

  41. A.Dama zice:

    Romuluss, sper să „audă” Dănuţ M această doleanţă!…

    Cât despre acel personaj, Vlad Craioveanu… n-am ştiut nimic de el, iertată-mi fie ignoranţa! În comentariul lui Daniel, am aflat prima dată de el, însă nu am mers pe net să caut detalii. Acum mai aflu de la tine… Deci se întâmplă să mai înveţi de la comentatori de unele, de altele, nu? 🙂

  42. romuluss zice:

    Mi-a placut ca ai surprins in articol o imagine de ansamblu, de fapt reconstruiai un puzzle, asupra acordarii premiilor Thymos. Sigur parerile sunt impartite, si daca vezi motivatia fiecaruia, in final putem spune ca fiecare are dreptate pt ca surprinde un alt segment pe care altii nu l-au adus in discutie 🙂 .

    Am inceput cred ca intr-o ordine inversa, citisem intai articolul tau, mai apoi comentariile – la care m-am referit si apoi m-am intors din nou la articol 🙂 .

    Nu intentionasem sa reprosez aducerea lui Vlad in discutie, evident ca exista f multe personaje despre care nu stim nimic sau aproape nimic, „ascultăm câte o pătrăţică fiecare” 🙂 .

  43. A.Dama zice:

    Romuluss, sa vezi ce surprinsa sunt cand le aud pe colege vorbind de nu stiu care reprezentant/a a/l lumii mondene. Imi dau seama ca sunt complet pe dinafara, deci nu as putea articula niciun cuvintel. Si apoi vine replica: da’ cum nu stii, doar sunt tot timpul invitati pe la nu stiu ce emisiuni. Pai, da… ne-am dili / delete 😛 daca am sti tot, nu?

    Despre premiile astea… pai, vorba lui Marius, „e bine ca ti-ai spus punctul de vedere”. Ca altceva tot nu mai e de facut. Am primit premiul si nu am de gand sa-l duc inapoi…

  44. romuluss zice:

    A.Dama – cand spui aceste lucruri, imi amintesti de scenarii pe care le traiesc si eu vizavi de stirile lumii mondene 🙂 .

    Apreciez doar persoanele cu calitati morale si intelectuale, indiferent de situatia materiala a acestora, de aceea lumea mondena, imi descrie un tablou grotesc al unor personaje telenovelistice de joasa speta.

    Sigur vizavi de premii si Marius dupa lungi explicatii pline de tact, la un moment dat agasat de insistentele unora care nu au reusit sa perceapa esenta problemei le-a spus clar care sunt motivele de ce refuza, defapt este o problema subiectiva. Nu cred ca premiile in sine sunt un lucru rau. Defapt obiectele in sine nu au nici un atribut compromitator, ci totul tine de atitudine.

    Inainte de a descoperi lumea blogurilor evanghelice romanesti (*) ma gandeam cat de folositor ar fi sa existe dezbateri serioase, competente pe diferite teme crestine, sau tematici care tin de o gandire pozitiva. Le consider(**) benefice si in consecinta vad eficienta incurajarea dezvoltarii lor si a unui standard calitativ prin premii.

    Sigur stirile de culise intotdeauna sunt spicy, dar practic nu sunt f interesat de acestea, in schimb sper ca lucrurile sa se rezolve pozitiv si in culise.

    * – nici pe departe nu sunt interesat de polemici de joasa speta stil zero-TV- le detest practic
    **- cred ca sunt benefice doar cele care prezinta in mod coerent subiecte constructive marcate de o gandire pozitiva

  45. A.Dama zice:

    Draga Romuluss,

    Sunt de acord cu (dez)aprecierea specimenelor mondene. O lipsa de calitate umana care iese in evidenta de la simpla prezenta, chiar inainte de rostirea intaiului cuvant.

    In privinta dezbaterilor serioase pe diferite teme, ma gandesc ca spatiul blogului e limitat, totusi. In mod normal, blogul ar trebui sa fie un jurnal, dar am vazut pe blogurile cu acest specific cate nimicuri intra. Nesemnificativul e la el acasa. Am ales o cale de mijloc – si intamplari personale, si preocupari diverse. Uite ce se intampla pe Agora unde se propun dezbateri serioase! Lupta fratii cu fratii, de parca nu ar exista un alt dusman mai aprig.

    Am primit de la Danut M doua titluri legate de ecumenism. Vreau sa ti le dau si tie, si altora interesati:

    N. Lossky et al (eds.), Dictionary of the Ecumenical Movement, WCC, Geneva, 2002

    Gabriel Fackre, Restoring the Center: Essays Evangelical & Ecumenical, IVP, Downers Grove, 1998

  46. romuluss zice:

    Multumesc A.Dama si desigur ii multumesc si lui Danut.

    Am vazut f multe polemici pe blogosfera, hmm da viziuni diferite, replici gratuite aruncate fara discernamant si spirit crestin, chiar si afirmatia de adunatura internauta a venit f nepotrivit da la o persoana, pe care o si cunosc. In fine eu in general nu pun accent pe afirmatii care provoaca la polemica aprinsa, pentru ca e o capcana in care daca intri, e relativ greu de iesit.

    Mi-a placut discutia pe versetele din proverbe din 9 martie la Marius. Strategia corecta de a raspunde unui nebun e sa il dezechilibrezi prin argumente dar sa nu devii ca si el, toate astea alternate cu priceperea de a sti cand sa spui ceva si cand sa pastrezi tacerea. Cred ca cei care posteaza pe Agora sunt personalitati cu multe merite. Eu as fi ales sa nu dau curs provocarilor de nici un fel dar vb despre mine.

    Oricum eu ii apreciez pe f multi dintre acestia desi nu ii cunosc personal pe majoritatea.

    Nici eu nu mi-am definit blogul ca un tratat de teologie sau filosofie, am ales si eu o linie de mijloc doar ca nu il voi face un teren de lupte.

    Imi place blogul tau si de aceea, cu permisiunea ta, il citesc. Consider ca o cale de mijloc e mai eficienta decat extremele.

    Romulus

  47. A.Dama zice:

    Romulus,

    eşti binevenit! Deocamdată pot vedea toţi ceea ce scriu. Nu ştiu cât va ţine povestea, că nu va ţine la nesfârşit…

    Am aruncat câteva ocheade pe blogul tău. Mi se pare de bun simţ, decent! Voi mai reveni! 🙂

    E drept că nu ne ştim mulţi dintre cei care ne citim aşa, dar va exista o recunoaştere Cândva. Dacă nu ne mai întâlnim la vreo premiere până atunci. 😆

  48. Sarut mana,

    Vin cu o definitie informala a motivatiei demersului ecumenic crestin:

    “Centrul fiecărei grupări [creştine], unde se află cei mai fideli membri ai ei, este punctul cel mai apropiat de celelalte grupări în spirit, dacă nu şi în doctrină. Lucrul acesta sugerează că în centrul fiecărei grupări există ceva sau Cineva, care, în ciuda tuturor divergenţelor de crez, a tuturor diferenţelor de temperament, a tuturor amintirilor de persecuţie reciprocă, vorbeşte cu acelaşi glas.”
    C.S. Lewis, Introducere la Creştinismul redus la esenţe

  49. A.Dama zice:

    Vasile,

    Mulţumesc pentru această intervenţie! Eu am abandonat dialogul de mai sus, şi pentru că nu am informaţiile necesare pentru a-l duce până la capăt – oricum, dialogul a mers pe o altă direcţie decât articolul – şi pentru că unii vin cu propriile frustrări şi-şi varsă năduful, iar eu nu am răspuns la toate!

    C.S. Lewis spune că există Cineva în centrul fiecărei grupări. Noi ştim – cei mai mulţi – că Dumnezeu e Unul, că El e în centru, după cum e şi în afară. Însă grupările acestea sunt foarte exclusiviste… fiecare consideră că are Adevărul ultim. Nu ştiu cum se rezolvă această problemă.

  50. Pingback: Dl. Inexactitate (8) « La Rotundu

  51. Pingback: Stau de trei… | lumea adam(a)ică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s