(Şi) de-aceea iubiţi blondele…


blonde.jpg

Şi (ele)… zăpăciţii:

stop.jpg

*

Şi-acum, cu mintea mea de blond-şatenă 🙂 , m-am gândit la următoarele chestiuni. Dacă limbajul este o oglindă a realităţii, un sistem de semne care serveşte comunicării şi exprimării – nu doar pentru oameni – cât de convenţional e limbajul?

  • În prima imagine, chiar dacă scrisul de pe pancartă este invers, oricine (cu condiţia să ştie engleză) face un mic efort îl poate citi până la capăt şi ajunge la semnificaţia mesajului.
  • În a doua imagine, chiar dacă literele sunt inversate, oricine recunoaşte cuvântul şi realizează şi semnificaţia lui în contextul circulaţiei pe drumurile publice.

Prin urmare, denaturarea modului de transmitere a mesajului nu a adus prejudicii înţelegerii.

Vio renucoştaeţi vincutele euni bilim, chair daăc snut inrevsate telirele.

„Cuvnâutl emu stee Avăredul.”

Aţi avut probleme cu frazele de mai sus? A fost nevoie, poate, de mai mult efort… ordonator. Însă, mesajul se pricepe.

La o adică, ambele exemple (din imaginile de mai sus) ar putea fi considerate „artistice”. În artă, ne-am familiarizat cu lumea pe dos, cu tot felul de transgresări ale convenţiilor… de orice natură.

Cuvintele cu litere inversate sunt folosite şi cu scop didactic, pedagogic, iar cei care fac exerciţiul trebuie să readucă la normă / normalitate cuvintele respective.

Dacă nu extindem discuţia mai departe, ci rămânem la aceste două imagini, mă întreb unde se plasează limita acceptării denaturării limbajului?

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în Demenţial. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la (Şi) de-aceea iubiţi blondele…

  1. anaAyana zice:

    Da, pare ca şi cum ai fi tastat mai repede şi totuşi s-a păstrat mesajul 😀

  2. A.Dama zice:

    Anaayana, 😆

    Şi cum ar fi să pui apoi o steluţă şi să dai forma corectă pe carosabil? *STOP 😀

  3. ionatan zice:

    Ha ţîi palce dînc et ocji…
    Un icit ed ştei omcji!

    Macu pipirec?

  4. A.Dama zice:

    Pricep acum că faci tu ce faci, dar tot găseşti un joc cu macu! 😛

  5. Camix zice:

    Aveam un text care arăta cum, păstrând prima şi ultima literă a fiecărui cuvânt la locul lor, celelalte litere putând fi puse alandala, mesajul poate fi descifrat fără nicio problemă.
    Nu am mai găsit textul şi acum nu pot alcătui unul demonstrativ. Dacă vă va tenta pe careva, eu mă bucur. 🙂

  6. calatorru zice:

    ne zicea un prof la un curs sa nu/i mai chinuim pe „saracii” elevi cu s-ul la persoana a3a sg. (makeS, workS, doES) si sa/i provocam sa conjuge verbul „to do” fara sa schimbe nimic: I do, you do, he do, everybody do…

    e vre/un bai? se intelege? el zicea ca da si se pare ca asa e.
    primul si cel mai important scop a fost atins, daca se mai urmaresc si alte scopuri se pare ca nu ajunge

    intrebai pana unde sa mergem, care/i limita?
    probabil ca depinde de scop

  7. A.Dama zice:

    Camix, nu am găsit emailul acela cu cuvintele scrise alandala. Era un text destul de lung în engleză, dar chiar se putea citi. Deocamdată văd doar 2 utilităţi: amuzament şi exerciţiu. 🙂

  8. A.Dama zice:

    Călătorrule,

    Într-adevăr, pusesem acea întrebare la sfârşit, fiindcă se ridică o serie de probleme.

    Ne certăm pentru o virgulă – vezi discuţiile dintre Mangaloy şi Alin Cristea, avem pretenţii de scriere corectă – vezi toate articolele mele şi o serie de comentarii, iar, de altă parte, dacă astfel de imagini cu litere inversate, ar fi opere de artă, nimeni nu ar avea nimic împotrivă. De ce?

    Pentru că ar fi o sumedenie de explicaţii lingvistice, de inovaţie, de cum se realizează sensul, de cât de artistice sunt devierile de la normă etc., etc. Şi dacă n-ar exista teorii care să explice fenomenul, s-ar inventa pe loc. 🙂

    Eu accept răspunsul că, în funcţie de scop, deviem de la normă mai mult sau mai puţin. Gândeşte-te cum e în franceză, unde sunt o serie de accente, iar desinenţele verbale mult mai complicate decât do, do, does, do, do, do. (În franceză, „dodo” e somnic 😛 ). Copiii francezi oricum nu mai ştiu – majoritatea – să scrie corect. Îţi dai seama ce rost are să-i stresăm noi pe studenţi cu scrisul până la ultimul accent?

  9. anaAyana zice:

    Pune atenţia la mare încercare 😀

  10. A.Dama zice:

    Anaayana,

    Atenţia la mare încercare se referea la… ? Dacă era la faza cu a vedea pe asfalt corectura sub forma *STOP, zic că nu vom ajunge niciodată la aşa ceva. Dacă era cu referire la altceva… aştept să mă (i)luminezi! 🙂

  11. Sorina zice:

    Eu, una, am pledat intotdeauna pentru corectitudine in scriere si vorbire (era chiar sa o incasez, printr-a saptea, de la o colega „foarte bine facuta”, din cauza asta… 🙂 ). E un semn de respect in primul rand fata de tine insati/insuti, iar mai apoi, fata de cei pe care ii faci partasi la cele transmise de tine… Restul poate fi… marketing sau lipsa de educatie…

  12. A.Dama zice:

    Sorina,

    În primul rând, bine-ai venit! 🙂 În al doilea rând, semănăm la pledarea pentru corectitudine în scriere şi în vorbire… eu o tot încasez de la cei pe care-i corectez pe net. 😦 În fine, mie mi-a adus mai mult dezavantaje pretenţia de a vedea şi auzi o limbă corectă. Mă refer la cea natală. Pe cele străine, le scriem şi le vorbim greşit, că nu este om să nu greşească. Dar măcar cu cea natală să avem pretenţii…

    În acest articol, încercam să trec dincolo de aceste pretenţii, să vedem dacă scrisul greşit duce la pierderea semnificaţiei, dacă se întâmplă vreun accident între cel care emite mesajul şi cel care-l percepe. Apoi, să vedem până unde mergem cu această stâlcire! 🙂

    De acord cu concluziile tale! 🙂

  13. Sorina zice:

    Tot „gresind” mereu, vom da nastere la noi „monstri” din categoria NICIO, NICIUN (mi se increteste pielea pe mine cand intalnesc chestia asta!… 😦 )

  14. A.Dama zice:

    Dragă Sorina, aici chiar ne-am potrivit! 🙂 Am fost deprimată 2 săptămâni din cauza lui „nicio” şi „niciun”. Aş fi scris un articol despre (în)chinezarea limbii române. Cu toate că aş fi putut să nu le folosesc, cum fac şi alţii care scriu în continuare cu „î”, mă refer la lingvişti în primul rând, eu am ales să le folosesc pentru că de aşa natură îmi este munca. Dar, departe de a fi de acord.

  15. mihaela zice:

    eu nu înțeleg cum stă treaba cu „niciun” „nicio”. Am tot ridicat din sprâncene când le-am întâlnit scrise în forma de mai sus… e ceva nou? sau am uitat eu cum se scriu?!?!

    • A.Dama zice:

      Mihaela,
      După DOOM 2 (care e literă de lege… acade(a)mică), trebuie scris niciun, nicio
      Dacă m-am împăcat cu ideea? Încă nu. Dar execut mecanic.
      Nu prea-mi reușește la „dintr-odată”! Îl scriu tot „dintr-o dată”, din reflex.

  16. krabul zice:

    Inginereşte:
    Acolo unde zgomotul perturbator este mai mare de sfert în interior. Deci la un cuvânt din opt litere poţi pierde maxim două litere din interior. Practic însă …

  17. krabul zice:

    Practic mai trebuie cuantificat şi zgomotul imaginii (ochiului). Adică un „m” şi un „n” deşi e un zgomot de un sfert într-un cuvânt de patru litere el vizual este un zgomot de o optime.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s