Psalmul 4 – Psalmul nostru


 

pas1024-m.jpg

Mi s-a făcut dor, Doamne drag, de un psalm numai al meu.
Al meu
pentru Tine,
un psalm numai al nostru,
ştii,
ca în povestea aia
cu urmele paşilor…
– De ce m-ai lăsat singur când îmi era cel mai greu? Nu ştiai că drumu-i de cremene
şi la fiecare apăsat al tălpii sar scântei
în toate punctele cardinale ale inimii?
– Acolo te ţineam în braţe, copile…
mi-ai răspuns atât de fireşte că a încremenit toată liniştea
într-un vers ce nu mai voiam să se termine.

Mi s-a făcut dor, Doamne drag, de psalmul nostru
nescris
în care buzele-mi atingi nu cu cărbuni aprinşi,
ci cu buzele Tale,
de mă faci să tac în sărut
din toate pietrele mele
strigătoare la cer…
din toate căderile –
ciuntita mea scară a lui Iacov –
din toţi macii şi toate neîntâmplările,
respiraţia-mi iei şi mă aspiri
înainte de ziua dintâi.

Un psalm numai al nostru, al meu şi al Tău,
fără luceferi, smochini blestemaţi şi vezuvii,
fără niagare, porunci-catedrale, iordane şi leviatani,
un psalm orfan de mamă, Ţie ofrandă,
fără şlagăre, lagăre, frunze de foc sau ninsoare

şi fără tiare.

Psalmul nostru incolor
neîntrerupt de siajele inimii

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De psalm(r)odiat. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Psalmul 4 – Psalmul nostru

  1. calatorru zice:

    adica un dor oximoronic de ceva ce inca nu e sau chiar acum se naste??
    decat sa scriu prostii, mai bine pun intrebari 🙂

  2. A.Dama zice:

    Încă nu e, dragă Călatorrule, încă nu e acel „faţă în faţă”…

    De când am scris „Leapşă topică – unde-aş vrea să locuiesc?”, îmi stă pe buze acest psalm. Am dat 6 variante de răspuns, şi am încheiat cu al 7-lea răspuns nenumerotat: „În sărutul Domnului aş locui”. (Eu sunt a 7-a din familie…)

    Probabil, nu s-au prins cititorii că erau 7 răspunsuri, dar acest psalm e un fel de „schiţă” a acelui habitat după care tânjesc. Te lepezi de drum, mai întâi, apoi de imperfecţiune şi timp, apoi de orice ar evoca universul acesta palpabil, plusuri şi minusuri, inclusiv minciuna religiozităţii şi te uneşti eucharistic cu El…

    Sărutul Domnului, locul nesomnului!

  3. mitica zice:

    A. Dama, e tare bine ca readuci in atentie acele scrieri mai vechi.
    Pe atunci nu stiam de bloguri…
    E sugestiva si poza. O Urma mare cat un crater !

    • A.Dama zice:

      Mulțumesc, Mitică!
      Mai nou, scriu pe hârtie și recitesc ce-am încrustat pe sticlă, plastic, pietre
      Psalmul ăsta e ca fotografia unui abandon în Mâinile Lui!

  4. Pingback: Poem de dimineaţă | lumea adam(a)ică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s