Dacă pornind de la un text sau altul, fie poezie, fie proză, se scrie un alt text, se cheamă că textul rezultat a fost inspirat de… sau a avut ca sursă (izvor) textul X. 🙂
Camix ne-a scris într-un comentariu că lectura unui text de pe acest blog a îmboldit-o să scrie /”mixeze” 😛 un alt text. Iată comentariul ei la poemul basmul tatălui:
Foarte interesant că, deşi am simţit-o ca pe o poezie care se cere lecturată de mai mult de o dată, după prima lectura, m-a împins către scriere. Am început o poezie. A cărei idee zăcea de ceva vreme. Nu mă liniştesc până nu îi pun punct. Adama, se mulţumeşte pentru atmosfera creatoare!
Şi mai aşteptăm şi comentarii cu atmosfere poetice. Doară gătăm poezia aia.
Eh! Să zâmbim! Poezia s-a „gătat”, iar eu am „gătit-o” (= a îmbrăca de sărbătoare) pentru voi.
Mulţumiri, Camix!
Te-am visat prefăcut
în personaj de basm
cu degete de noapte
Nu mi-ai recunoscut înserarea
şi-ai păşit mai departe
printre crengile anotimpurilor
moarte
Pietre de Carte
rămase ne-ntoarse
au aşteptat
Îngeri au strigat
Cum să mulţumim pentru o aşa frumoasă gătire? Uff… Dacă vă spun şi cum am ‘gătat’ poezia, o să ziceţi că sunt ca un tren care trebuie împins. 😀
Ideea zăcea înăuntru şi aştepta să vină cineva să scoată apă. Mulţumiri Adamei, pentru imboldul de început şi ermeticul cuvintelor care a declanşat rotiţele. Un alt imbold, cel de a o termina, a venit de pe un Maidan aflat puţin în blogroll (iete şi blogrollu’ ăsta ce ţi-e…); curgerea imaginilor şi cuvintelor a dezlegat „limba”. Mulţumiri şi către acolo.
Mulţumiri Sus pentru condei!
ce bine ca e doar un vis. sau e o realitate ce viseaza ca viseaza? frumoasa margine de noapte, plina de speranta 🙂
Bine ai venit, draga Calatorrule! Bine ca ne-ai poezit un comentariu! Bine ca ne-ai lasat cu speranta!
Cu multumiri si sperante prelungite (de revederi, si de-o parte, si de cealalta),
A.Dama
Camix, ah, am sarit peste comentariul tau! 😛 Deci a fost o experienta interesanta! Asteptam si pe viitor colaborari cu prietenii! 😉
Calatorrule, nice to see you here, too. Ar fi recomandabil sa las interpretarile ilbere, fara restrictii sau indicatii. Numai ca ma mananca deshtele. 🙂 E mai mult varianta a doua a ta + ceva mai incarlimbata. Deci tie ti-a lasat gust de speranta. Am notat. Sunt curioasa de orice parere. Si deschisa oricarei critici.
Draga Camix, nu ma amestec in discutia ta cu Calatorru, dar spune-mi mie, ce inseamna „a incarlimba”? 😀
Îmbârligat e mai bine? Amestecat, alambicat, sofisticat, poate chiar ermetizat ceva, combinat, mixat (!), complicat… şi iată aşa, am mers în mijlocul şi în jurul cuvântului…
si uite asa suntem si in centru si pe margine, nu? 🙂
Stati, stati putin! „E marginea noptii. Nu se mai face ziua odat’?”
Da, unde-i centrul?
Centrul e in inima ‘imbarligatului’. 😛