Neamţu, Frunzăverde şi alte aptonime


Un domn, pe nume Pădurar, şi-a numit copiii Crenguţa şi Mugurel. Domnul Frunzăverde a fost ministrul apelor, pădurilor şi mediului. Domnul Mutu este profesor. Domnul Buzdugan a scris o carte despre „Rezistenţa materialelor”. Domnul Copăcescu este autorul cărţii „Cactuşii”. Domnul Jude alcătuieşte o „Culegere de acte normative pentru poliţiştii de frontieră”. Domnul Neamţu predă româna, domnul Rus predă greaca. Ş.a.m.d.

Numele de mai sus ar putea intra într-un dicţionar de aptonime.

Dar, ce sunt aptonimele? Sunt patronime care arată o legătură între persoana care poartă un nume şi aptitudinile sale, îndeosebi cele profesionale. Cuvântul s-a format din juxtapunerea a două elemente, unul latin şi unul grec, respectiv aptus şi onoma. Cuvântul este o construcţie recentă. El a fost consacrat în 1992 de lingvistul Frank Nuessel, în studiul „The Study of Names” – en. aptonym, fr. aptonyme.

La începuturi, oamenii nu purtau decât un singur nume. Acest nume nu era transmis mai departe urmaşilor. Pe lângă acest nume, existau adeseori porecle: „cel Mare”, „cel Frumos”, „cel Înţelept” etc. Când colectivităţile au devenit mai numeroase, nevoia de a-i diferenţia pe cei care purtau acelaşi prenume a devenit stringentă. Astfel, prenumelor li s-au adăugat alte nume care se refereau la:
– proximitatea geografică – Ardeleanu, Munteanu, Câmpeanu, Deleanu, Văleanu etc.;
– la meseria practicată – Măcelaru, Păduraru, Zidaru, Dascălu, Sămădău, Clopotaru etc. sau
– la diferite calităţi: Frumuşelu, Lungu, Părosu etc.

Abia începând cu secolul al XVI-lea, în Franţa, de exemplu, ţinerea registrelor de stare civilă şi moştenirea numelui de la părinte devin obligatorii.

Pe lângă aptonime – Zidaru, care e zidar, Croitoru, care e croitor de meserie, Florea, care e florăreasă etc. există în clasificările făcute de Centrul de studiu şi cercetare a aptonimelor (CERA), contraaptonimele – desemnând numele proprii care denumesc meserii, dar persoanele care le poartă practică alte meserii: Bucătaru – de profesie instalator, Lăcătuş – de profesie antrenor de fotbal, Măcelaru – de profesie brutar etc. şi antiaptonimele – desemnând numele exact opus meseriei practicate de persoana care îl poartă: Slutu – estetician, Mutu – profesor ş.a.

Dincolo de zâmbete şi curiozitate, studiul aptonimelor ar putea duce la inventarierea lor şi în limba română, aşa cum sunt ele inventariate în franceză, de exemplu. În ce măsură numele pe care îl poartă unii sau alţii îi influenţează în alegerea meseriei, rămâne de văzut.

NOTĂ: un articol despre fenomenul aptonimiei a apărut în Studia UniversitatisPhilologia nr. 2/2007. Pentru cei care cunoaşteţi exemple de aptonime în română, aştept să mi le trimiteţi aici (toate comentariile sunt supuse aprobării) sau pe adresa adamaica arond gmail punct com.

De asemenea, mă interesează exemplele din Biblie – Iosafat (= Dumnezeu judecător) care este împărat.

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De(z)legat. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Neamţu, Frunzăverde şi alte aptonime

  1. PELERINUL zice:

    Foarte interasant si bine prezentat postul. Imi place sa-ti spun ca ai avut prezenta si cuvinte vesele, menite sa ne scoata din amorteala. Cine stie poate incepem sa ne mai alegem putin cuvintele atunci cand le azvarlim in focul posturilor. Felicitari!
    P.S. Poate ne spui cate ceva si despre cuvintele pereche.

  2. A.Dama zice:

    Mulţumesc Vouă, Pelerinule! (= peregrin, strainic, hagiu) 😉

    Am (re)scris despre locul pereche, poate va urma despre sufletul pereche (deşi e „răsuflat”), despre cuvinte pereche aştept să scrie alţii. Ăia de împerechează mai bine ca mine rimele, cuvintele… 😀

    Da’, Voi, Pelerinule, ce înţelegeţi prin „cuvinte pereche”?

  3. acidutu zice:

    Ma bucur sa ma vad si eu… in proximitatea geografica (Muntean)!!!

  4. A.Dama zice:

    Da, Aciduţu! Există şi varianta Delamunte. 😛

  5. Lingvismul a consacrat denumiri categoriale cum ar fi antonime, sinonime, paronime, aptonime (chiar şi antiaptonime şi contraaptonime etc.
    De un interes aparte se bucură cuvintele numite palindrom, cele care există şi sub formă numerică; 1331, 2467642. Dintre palindromurile literare, cele de care limba română este mai bogată decât altele (reper, rever. supus,calabalac, zagaz, potop) de un interes aparte se bucură expresiile palindromice de felul; „Anuta Catuna”, „Acru tip e Piturca”, banalul „ele fac cafele” sau poeticul „rozul iluzor”, în franceză „Esope reste ici et se repose” sau în latină „Subi dura a rudibus” etc.
    În limba română există o numeroasă categorie de cuvinte care pot fi separate in două cuvinte cu semnificaţie diferită atât între ele cât şi faţă de semnificaţia cuvântului dat.
    Eu am găsit câteva astfel de cuvinte, dar nu le-am găsit denumirea şi nici nu am reuşit să le dau eu una potrivită.
    Câteva exemple: cap-cană,cap-tare, cal-mare, ban-car, sol-dat, par-cat, armă-sar, armă-tură, sol-ar, soc-otită, Ger-mania, Bir-mania, rom-an, an-tic, tor-nadă, bal-con, geam-parale, pol-ar, pol-tron, pom-pat, pop-lin, par-care…
    Aştept propuneri pentru denumirea acestei categorii de cuvinte precum şi alte exemple.
    Prof.Gh.C.Dinulescu-Câmpina, tel: o752145670

  6. A.Dama zice:

    Domnule profesor Dinulescu, bun venit şi mulţumiri pentru intervenţie!

    Am încercat să accesez linkul pe care l-aţi scris în câmpul destinat acestuia, dar nu am reuşit. Dacă se poate, vă rog să ne mai trimiteţi într-un comentariu linkul respectiv.

    În privinţa denumirii cuvintelor care sunt formate din alte două cuvinte ce au înţeles de sine stătător, denumirea lor ar trebui să pornească de la „doi” şi „nume” sau alte particule explicite pentru două semnificaţii. De exemplu, „duonime”, „dublonime”… zic aşa, la întâmplare.

    Rămâne o chestiune de meditat, asupra căreia voi reveni, acum era important să va confirm că a ajuns mesajul dvs. la destinaţie. 😛

    Câteva astfel de cuvinte: bip-olar, simţit-oare, compara-ţie, dicta-tură, aruncă-tură, sport-ivi… şi ne mai gândim. 🙂

  7. Denumirea categoriei de cuvinte, luată în discuţie, cred că nu poate pleca de la cuvântul doi, duo, bi etc. deoarece alături de cuvinte în genul:”cap-sulă”,”far-furie”,”etaj-are”,”car-naval”,”bar-caz” etc. există şi unele în maniera: „in-cap-abil”, „cot-cod-ace”(Arghezi),”cale-‘n-dar”, „port-o-cală” sau trivialul (pentru care-mi cer scuze)”în-cur-cat”.
    Aşi îndrăsni să propun JUXTANIME, dar pentru aceasta ar trebui să fie de acord şi DEX-ul.

  8. A.Dama zice:

    Domnule profesor, sunt de acord cu obiecţia că un prefix care trimite la numeralul doi nu este potrivit. Juxtanime este o propunere rezonabilă din mai multe puncte de vedere. Trebuie să fie de acord lingviştii de la Academie pentru a fi introdus termenul, nu DEX-ul.

    Am mai notat pe parcurs câteva cuvinte, dar ar trebui făcute nişte precizări, dacă se acceptă orice formă verbală, orice formă declinată a substantivelor, dacă se pot socoti prepoziţiile, conjuncţiile, interjecţiile ca elemente separabile ş.a.m.d.

    Până atunci, să vedem: ham-bar, cioc-oi, ar-ac, ac-ar, coc-or, mir-os, sper-ie, viza-vi, cri-spat, cri-spată, zid-ar, zi-dar, con-stat, des-pic, des-pi-cat, păr-ten-ie sau trivialul cu-cur-uz.

  9. Propun sa va ocupati dumneavoastra de eventuala adoptare si consacrare a categoriei respective, de cuvinte;eu, oricum nu sunt din domeniu. Specialitatea mea a fost, pentru ca acum sunt la pensie, matematica si oarecum filosofia daca la aceasta imi da dreptul singura carte publicata: „Modelarea rationalitatii…si dincolo de fizica”

  10. A.Dama zice:

    Domnule profesor, mulţumesc pentru propunere! 🙂 Domeniul meu este filologia, dar nu am mers pe o specializare lingvistică. Voi transmite mai departe propunerea unor persoane care sunt mai abilitate şi sper să găsească un interes în acest subiect.

    Felicitări pentru dvs., pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de un domeniu diferit, dar care nu v-a lăsat indiferent!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s