Critică la Chris(ticul) cânt participant la Battle of Songs


Am aflat de pe site-ul Ştiri creştine de participarea lui Chris (Cristian Muraru) la concursul internaţional de tinere talente Battle of Songs.

Am accesat piesa Drumul meu prin noapte cu care participă Chris în competiţie şi… nu mică mi-a fost surpriza de a descoperi o piesă mediocră, o piesă-atelier (eventual), o piesă care nu mi-a dat niciun fel de imbold de a o mai asculta o dată.

Cunoştinţele mele muzicale sunt relative, de aceea nu m-aş putea aventura într-o critică de specialitate. Îmi iau însă libertatea de a critica în calitate de simplu consumator de muzică această piesă prezentă în competiţie.

Am ascultat piesa de mai multe ori, pentru că am vrut să am şi versurile sub ochi. E posibil să nu le fi scris cu exactitate, dar, în mare, versurile sunt următoarele:

Drumul meu prin noapte
Cor de stranii şoapte
Aripi sfâşiate
Voci halucinante, ţipete de moarte
Drumul meu prin noapte

Refren:
Printre ruine caut calea spre tine
Si cine oare va şti
Câte secunde mă vor ascunde
Voi supravieţui

Parte recitată:
Inima mea – pasărea deşertului
Şi-a regăsit cerul în ochii tăi
Cu fiecare bătaie nutrind speranţa că
Undeva, cândva, te voi întâlni
Fie zi, fie noapte
Mai întinsă decât marea, mai înalt decât cerul
Dragostea mea pentru tine îmi creşte aripi
Şi îmi înalţă zborul peste prăpăstii
Şi capcane ascunse
Dincolo de furtuni
mai aproape de cer mai aproape de tine

Refren:
Printre ruine…

Observaţii personale:

1. Acest „tu” este insuficient determinat. „Mai aproape de tine” – poate trimite la Dumnezeu, dar, în acelaşi timp, la iubită, ca fiinţă care – prin iubirea-i – îi oferă sinelui sentimentul că a recuperat o stare paradisiacă: „mai aproape de cer”.

2. Problema este că acest echivoc intenţionat indus – şi menţinut – face ca orizontul de aşteptare al ascultătorului să fie deturnat, iar piesa să îşi rateze mesajul. Acest mesaj se află într-o zonă indecisă: ruinele, secundele de supravieţuire, aripile sfâşiate, ţipetele de moarte, vocile halucinante – toate aceste elemente conturează un cronotop apocaliptic, dar instanţa mântuitoare nu este concret numită: Dumnezeu. Lăsând deschis orizontul interpretativ, piesa îşi bruschează ascultătorii – o bruscare semiotică (şi nu numai).

3. Partea recitată ar fi trebuit încredinţată unui actor profesionist, pentru că respiraţiile nepotrivite fac din această parte un lamento mai mult decât patetic: respingător.

4. Din modulaţiile liniei melodice şi din felul în care sunt articulate cuvintele, nu se înţelege întotdeauna când avem de-a face cu o afirmaţie, când cu o interogaţie sau exclamaţie: de exemplu, acest viitor „voi supravieţui” – este interogativ, exclamativ sau pur şi simplu afirmativ?

5. Muzica este contrafăcută, efectele realizate pe computer nu au nimic de-a face cu efectele realizate de o orchestră într-o piesă cântată în timp real. Îmi amintesc acum de revolta lui Celibidache că sunetul nu poate fi „pus la borcan”, ca mazărea, înregistrat pe o placă… Tot aşa, muzica aceasta contrafăcută computerizat nu are nimic din greutatea pe care o are muzica adevărată, înregistrată cu o orchestră adevărată…

6. Impresia generală este că piesa e o ratare, atât ca mesaj, cât şi ca orchestraţie, linie melodică, aranjament. Vocal, Chris are un cuvânt de zis (părere personală), dar această piesă nu are cum să îi facă cinste.

Anunțuri

Despre A.Dama

https://adamaica.wordpress.com
Acest articol a fost publicat în De vină. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

55 de răspunsuri la Critică la Chris(ticul) cânt participant la Battle of Songs

  1. patratosu zice:

    Eu sînt mult mai ferm.

    E o prostioară. O aiureală. Cîntecul, se înţelege.

    De ce? Adamaica a fost foarte elegantă. Vocea aia care promite, unde-i, Adamaica?

    Puteţi s-o cîntaţi prietenei, că n-o să-şi dea seama că este despre Altcineva.

    Atît putem, Doamne iartă-ne!

    PS.

    Nu mai spun, că îmi creşte adrenalina iar. “Electrizant” cîntec. Electronizant, tocătoare de nervi….

    Şi tipa aia care se mornăie şi oftează în spate acolo, ce rol are? Ah… Aia-i aia de care e aproape el? De care îl despart secundele şi ruinele?

    De ce la urmă, deşi cîntă de prin ruine, cîntă ca din borcan?

    Iertaţi-mă că nu sînt aşa de elegant ca Adamaica data asta, dar cred că merităm ceva mai bun!

  2. A.Dama zice:

    Eu am fost fermă (hotărâtă adica 😛 ), de vreme ce am spus că piesa e o ratare.

    Despre vocea lui Chris – ziceam aşa, ascultându-i alte albume. Aici e contrafăcută, e… sub orice critică (interesantă expresie! – cum ar fi deasupra criticii? 😀 )

    Îmi pare rău că ieşim în lume cu aşa ceva! E ca sarea care şi-a pierdut gustul.

  3. Pingback: Chris cîntă ….. “electrizant”! « La patratosu

  4. patratosu zice:

    „Sub orice critică” înseamnă că nici măcar nu merită lecurat de critic, audiat.

    Vorba lui Arghezi, cînd cineva i-a dat să citească ceva, cred că Arghezi a fost, dacă nu mă înşel. A fost întrebat:

    – Aţi citit tot? Aşa de repede?

    A răspuns:

    -Tu ce crezi, trebuie să mănînc un burduf de brînză stricată? Îmi ajunge o firimitură.

    Eu cred că ai făcut un act de caritate că ai ridicat piesa la nivelul „criticabilului”. Merită uitarea şi „sictirul”.

  5. AlexB zice:

    Si eu cred ca nu este deloc reprezentativa piesa lui Chris. Sunt cateva care-mi plac mult: „Amagire”, „Nu pot trai fara tine”, „Prizonier”, „Ce greu mai trece timpul…”

    Dar asta nu-mi place 😦

    In fine… iata ce zice Chris pe site-ul acela:

    „Data: 2007-10-12 08:19:54
    Nume: Cristian Muraru
    Mesaj: „Oameni buni, sunt realmente dezolat cand vad ce se petrece aici… nu mi-am imaginat ca un simplu concurs poate genera atata patima… ok, pentru o parte dintre voi, cred ca e timpul sa stiti mai multe: Piesa „Drumul meu prin noapte” a ajuns in concurs oarecum intamplator, …in urma invitatiei de a participa la acest concurs pe care mi-au facut-o cei din echipa e-on (organizatori) eu am trimis asa, intr-o doara, o alta piesa „Urmeaza-ti visul”, dar, din cauza ca depasea 4 minute, nu a putut intra in calcule… Singura piesa de pe albumul „party again” ce are are ceva mai putin de 4 minute este aceasta, asa ca am trimis tot albumul organizatorilor, lasandu-i pe ei sa aleaga daca merita sau nu merita sa intre in concurs o alta piesa decat cea propusa de mine. Specific, nu e o piesa comerciala, nu e chiar cea mai reprezentativa dintre piesele mele, dar cred ca, odata ce a fost selectata pentru concursul acesta, Juriul stie ce vrea!”

  6. Comentariul lui Catalin zice:

    Am citit comentariul Adamei. Am citit comentariile de pe site-ul
    concursului. Stiu ca cei credinciosi nu vor mai intra la judecata, ca
    nu mai e cine sa ii judece daca au gasit indreptatirea lui Dumnezeu
    si daca inima lor nu ii mai condamna isi permit o indrazneala mai
    mare decat obraznicia lumii intregi in ciuda oricaror comentarii.
    Stiu toate astea. Le stiu foarte bine.

    Personal: nu ma pricep la muzica atat de mult incat sa pot aprecia,
    in catalog, ce loc isi merita melodia lui Chris. Se poate asculta, nu
    ne dor urechile (un oarecare spunea ca zgarie pe urechi. Dar la ce
    asculta lumea azi banuiesc ca urechile majoritatii sunt zgariate de
    multa vreme, deci melodia lui Chris vine prea tarziu pentru a mai
    traumatiza). Poate linistit intra intre auditiile generale. Pornesti
    orice post de radio si sunete asemanatoare vin cu duiumul.

    Il apreciez pe Chris ca are curajul sa iasa in fata. Si pentru ca o
    face incercand sa fie exponentul lui Dumnezeu in termenii veacului
    acestuia. (Desi, cand ma gandesc ca e asa un premiu in joc, daca eu
    as fi implicat, mi s-ar parea interesul impartit. Cum Chris face
    muzica cu mult inainte de infiintarea concursului cred ca participa
    de ocazie. Eu ii doresc sa ia el banii si sa mi-i dea mie. ;).

    La ce spune Adamaica: nu pot sa ii refuz comentariul care fiind atat
    de personal nu poate fi decat adevarat. Totusi, cat de mediocra
    e „piesa” aceasta? Nu e piesa de muzeu. E de consum. Uitati-va la
    melodia de pe locul 2, cea de dinaintea lui Chris. E mai mediocra?
    Inseamna atunci ca in muzica actuala nici nu se intentioneaza
    stabilirea unei scari de valori.

    Echivocul textului se practica pentru a iesi din presupusul ghetou
    np. Nu stiu daca se si reuseste. Daca e drept ca avem o Evanghelie
    din care irumpe lumina si atunci cuvintele care se rup din Cuvant
    sunt paini imprastiate pe ape, cat de hranitoare sunt cuvintele
    acestei melodii? Gusti si vezi ce bun e Domnul? Poate ca atat a vrut
    sa exprime Chris doar o obida a inimii si atat si atunci la o melodie
    ca asta un text ca acesta e destul, nu se merita un efort mai mare.
    Drumul lui in noapte si intrebarea (sau constatarea) de om de rand
    (nici necredincios, nici credinciosc) ca „va supravietui”. Va
    rezista, cum rezista multi fara sa faca din Dumnezeu reazamul lor. Eu
    zic ca e o melodie neutra, egala cu ea insasi, nu din cale afara.

    Ce semne de intrebare am eu sunt legate mai mult de comentariile ce
    apar in dreptul melodiei lui Chris. Fara indoiala, sunt intre cei ce
    vorbesc si oameni care se „intrec”, care sunt porniti sa dea cu
    bidineaua, vorba fratelui. Dar intre vorbele lor, zicea un
    oarecare: „Nu va mai luptati, fratilor, nu va mai bateti capul, au
    intrat pocaitii pe teava, astia sunt uniti, n-aveti nici o sansa!” Si
    ma mai gandeam la posibilitatea de a fi „clicari” cum (nimerit?!)
    numea pe evanghelici un oarecare. Ce rost are iesitul nostru in fata
    de asa maniera? Cu cine ma lupt eu? Cu valorile lumii? Cantari de
    genul
    „Vreau langa Dumnezeu sa fiu mereu”
    sau
    „Printre-atatea valuri grele ce-am trecut”
    vor strabate anii, pastrate adanc in linistea sufletelor noastre.
    Unde sunt cantarile de inchinare, cele cu iz liturgic, care nu
    suporta comentarii personale ci cara adevaruri dumnezeiesti? Dar
    Chris nu participa in sensul acesta la concurs. Atunci, in sensul in
    care participa el, pe undeva, intr-un nume, zic eu, mai mult personal
    decat in numele Domnului (evanghelic, cu atat mai putin) e k prezenta
    lui Chris in concurs. Ii dorim bafta si marele premiu. Daca il
    castiga si i-l da Domnului atunci voi socoti ca pana si melodia lui,
    atata cat e, alege, in cele din urma, sa se inchine. Pana atunci
    excursia ei (si a lui) continua.

    Zic si eu,
    Catalin L

    (publicat pe „Cuvinte la schimb”)

  7. A.Dama zice:

    Dragă Marius, şi kitsch-ul e criticabil. Dacă criticăm manelele, să nu criticăm producţiile neoprotestante? Am făcut un exerciţiu interesant cu elevi de clasa a 10-a, în urmă cu câţiva ani. Le-am dat câteva cuvinte să scrie versuri cu ele. În 15 minute, una dintre eleve avea 9 strofe cu rimă. Textul era potrivit pentru o manea. Versificaţie da, substanţă niet. În piesa lui Chris, putem identifica, la o adică, o bogată tematică romantică – ruine, cer, aripi, noapte, prăpăstii, deşert etc. Da’ atunci şi-a greşit secolul, vorba unei profesoare din facultate!

    Dragă AlexB, mulţumesc că ne-ai trimis reacţia lui Chris. Într-un fel, dând vina pe „Juriu”, nu face decât să se spele pe mâini: „Nu eu, ci Juriul! Ah, nu-mi place!?

    Dragă Cătălin, una dintre melodiile care au ajuns să fie cântate în comun în biserică a fost compusă, sub inspiraţie divină, de către mama mea. Sigur că sunt prea puţini cei care ştiu acest lucru, aşa cum sunt alte cântece „anonime”, care s-au eternizat pentru că au fost inspirate, dar vreau să spun că şi azi se mai compun astfel de cântece. Dacă vrei să faci muzică creştină şi o faci pentru că aşa vrei, atunci măcar spune-I pe nume Celui Căruia Îi cânţi! Această stare de „căldicel” aduce vărsarea din gura lui Dumnezeu, nu? Doamne, iartă-ne!

    • amin … la Doamne iarta-ne! … eu unul am plâns peste noapte pe aceasta piesa pe care o criticati voi … daca as fi muzician, (o valoare, vreau sa zic) mi-ar fi teama sa ma afirm datorita unora ca voi, cei ce criticati, dar slava Domnului nu sunt, si pe deasupra, îmi dau seama cât de „în fire umblati” cautând lumina de afara .. haideti sa va dau un exemplu:
      Daca într-o seara, pe întuneric stati într-o camera iluminata (sunteti în lumina) atunci cei de afara din întuneric, vor vedea fiecare miscare a voastra, iar voi nimic din miscarile (umbletele) celor de afara … pe când, daca pe strada sunt felinare si în camera e întuneric , puteti observa linistiti umbletul celor de afara , fara a fi observati … asadar, haidem sa umblam în lumina, sa fim Lumina lui Dumnezeu în lumea asta întunecata… – oare nu asta face Chris? Eu, un fost fan de muzica House si Trance, un fost „stâlp de sustinere în templul lui Baal, vin în fata voastra si îndraznesc sa va spun / citez sentinta: „Va spun ca in ziua judecati oamenii vor da socoteala de orice cuvint nefolositor pe care il vor fi rostit. Caci din cuvintele tale vei fi scos fara vina si din cuvintele tale vei fi osindit. „Matei 12 : 36,37 (eventual cititi în context).
      „Fiecare să dea ce va putea, după binecuvântarea pe care i-o va da Domnul Dumnezeul tău.” Deuteronom 16:17

      • A.Dama zice:

        Emanuel,
        Bine-ai venit!
        Fiecare vede Lumina din punctul în care se află. Nu putem fi în același punct, fiindcă ar însemna o suprapunere absolută, adică o imposibilitate. Și dacă vederea noastră nu poate fi identică cu a nimănui, atunci zicem ce vedem, iar ceilalți se orientează după propria putință și propriile instincte. Și mai ales prin credință.
        Mulțumesc pentru mărturia ta! Să ne-ajute în continuare să fim lumini!

        • Liviu Neacsu zice:

          am impresia ca tu prea dai cu punctul in intuneric, asa ca ar trebui sa mai iesi la lumina din Scriptura. Lumina este una nu mai multe, si acela este Cristos. Adevarul este unul singur, nu mai criticati ci sustineti. Lasa performanta si traieste-ti viata alaturi de El. Ce face Cris, nu o sa faceti voi acestea care criticati nici in 1000 de ani. El a avut curajul, voi nu aveti curaj nici sa vorbiti celor din casa voastra de Isus si pe blog va dati mari vorbitori si mari critici ai celor care au ceva de spus. Pocainta tata ca nu mai merge asa!

    • Livius zice:

      As fi curios sa stiu daca noi cantam cantarea compusa da mama ta. Eu stiu multe cantari din acea vreme, de aceea curiozitatea este mare.

      Multumesc pentru intelegere.

    • Livius zice:

      Imi imaginez pe mama ta stand pe genunchi, cu fata si mainile ridicate in sus, ochii inchisi, intr-un zambet larg, zambet al fericirii ce vine din alta lume, cantand in limbi cunoscute doar de ea, iar apoi si pentru noi: „Mai sus pe treptele de har, cu Isus, cu Isus”. Daca nu asta este cantarea, am sa astept pana imi vei spune.

      • A.Dama zice:

        Livius,
        Mama stătea mult pe genunchi, cu toate că avea piciorul bolnav. Poate ar fi vremea să revenim la victoriile câștigate pe genunchi. (Spun asta pentru mine și pentru oricine s-ar include în „noi”). Despre cântări, eu știam de: „Prin atâtea valuri grele ce-am trecut, numai Tu, Isuse, Doamne, mi-ai fost scut” și de: „Când Domnu te-ncearcă, fii treaz dragul meu”. Îmi pare rău că sunt atâtea lucruri care n-au fost întrebate „la vremea lor”! Am un sentiment de „prea târziu”!

  8. Ted zice:

    Din nefericire, multi trubaduri crestini scriu versuri cu o destinatie cel putin ambigua. Un crestin va presupune ca ele se adreseaza lui Dumnezeu, unul care nu este obisnuit cu cintarea de dragoste adresata Domnului, va putea conchide ca dragostea este adresata unui/unei iubit/iubite. (Si) de aici nevoia de a numi persoana caruia ii adresam cintarea. In rest, piesa e simpluta, nu am remarcat-o prin nimic deosebit. In afara de tempo, care m-a facut sa dau din cap pina m-o apucat spondiloza.

  9. catalin zice:

    Adama, spun Scripturile undeva in Genesa ca atunci „au inceput oamenii sa cheme pe Dumnezeu”. A fost o vreme cand Dumnezeu nu se chema nicicum. Nu se stie ce servicii I s-au facut Lui cand au inceput oamenii sa Ii dea nume. Si El, Acela de care ne apropiem, e mai mult foc mistuitor, e mai mult inominat, nenumit, si, oricat de descoperit noua, El ramane Marele nostru Necunoscut.
    Unde esti? Cine esti
    De taci intruna
    Chipul de totdeauna
    Unde esti?
    Asa intreba, mangaietor, Nichifor Crainic. Sau vorba unui alt ortodox: „Daca nu te rogi cumva catre tine, ca in tine salasluieste Dumnezeu, nu stiu, pe bune, catre Cine cu adevarat te rogi.” Daca nu Il descoperi pe Dumnezeu in semenul tau, atunci putine sanse sa Il mai descoperi in tot universul, in toate numele cu care, eventual, Il strigi. Ca primul locuit de Dumnezeu e Omul.

    Dumnezeu, pomenit fara acoperire, poate fi un cuvant fara continut. Eu, bunaoara, am o melodie in care nu apare numele lui Dumnezeu (si nu e singura):
    Cel dintai, Cel din urma ramai
    Cel ce esti esti ce-ai fost ce vei fi
    Locul meu de-adapost,
    Locul meu de-adapost zi de zi.
    Despre cine as fi putut vorbi atat de la superlativ? Despre nevasta-mea, bineinteles. 😉 Si, si asa daca socotesti, nu gresesti mult. Dar daca il descoperi pe Dumnezeu acolo, ti se intampla tie ca ascultator o minune pe care eu o intentionam dar nu vroiam sa o fortez. Probabil ca voi pune numele lui Dumnezeu in text, dar pentru mine sensul cantarii nu se va schimba deloc, ea va ramane la fel de egala cu textul aparent „ambiguu”.

    Iti amintesti intamplarea cu famenul etiopian. „Intelegi ce citesti?” Cum putea sa priceapa o prorocie atat de vaga, cuvinte care mai mult sugerau decat lamureau? Si totusi, textul din Isaia e sublim, e magistral, e, poate tocmai pentru adevarurile lui criptate, atat de exact cu viata ulterioara a lui Isus, incat fascineaza. Cei din vremea Lui il socoteau pedepsit, batut si chinuit de Dumnezeu. Ce greseala de interpretare!

    Dumnezeu varsa pe om din gura Lui pentru motive mai serioase. El nu se joaca de-a indigestia. Eu spun sa nu ne pripim, sa nu ne napustim, sa vorbim cu zabava. Sa speram ca ceea ce auzim e mai mult decat ceea ce reusim sa intelegem. Acum privim ca intr-o oglinda intunecata. Si oricat de ai Luminii fii suntem, asteptam sa rasara peste noi soarele dreptatii.

    Catalin L

  10. A.Dama zice:

    Asa e, Ted. Trebuie sa alegem un tempo pe masura noastra, ca altfel… Eu am remarcat ca si in unele piese laice, unde nu se precizeaza destinatarul textelor, pot fi considerate ca avandu-L destinatar pe Dumnezeu. Cred ca au si fost traduse si cantate in biserici…

  11. chestiuni zice:

    A.Dama, cum definesti tu muzica crestina?

  12. AlexB zice:

    Nu sunt muzician… Oricum, nu-mi place piesa respectiva… dar ma gandeam la ceva…

    Hai sa presupun ca as fi pictor si, hmmm, sa zicem ca am facut desenele pentru o Biblioara povestita copiilor… Sa presupunem ca undeva se organizeaza un concurs de pictura (organizat de ‘nepocaiti’) la care eu ma prezint cu un desen in care este reprezentat ceva din natura…

    Ar fi drept ca pocaitii sa-mi sara in cap pentru ca nu am participat la concurs cu un desen in care nu este vorba de Isus?… nu stiu…. ma intrebam doar…

    Am pus pe un site doua piese pentru cei care zic ca acest Chris nu are voce:

    http://www.trilulilu.ro/AlexB/f6881f3e62cbfb

    si

    http://www.trilulilu.ro/AlexB/0a5449c12076b4

  13. A.Dama zice:

    Draga Catalin,

    Esti bonom de felul tau! Tu ma cunosti mai bine de-atat, adica tu intelegi de ce am spus ca Dumnezeu nu e numit. Iarta-ma, dar „Cel dintai si Cel de pe urma”, „locul de adapost” sunt, totusi, sintagme consacrate pentru a-L numi. Ca sotul este cel dintai si cel de pe urma, ca sotia este cea dintai si cea de pe urma iubire… Da! Si? Eu am poezii in care nu pomenesc numele Lui, dar se intelege ca sunt ale Lui.

    Nu stiu de ce, dar am convingerea ca tu ai inteles prea bine, insa esti bun de felul tau si te faci avocatul acestei piese din cauza bunatatii tale funciare. Vreau sa-ti spun ca eu cu Naomi stim pe de rost multe piese de-ale lui Chris de pe „Cristale”, si Chris nu trebuie „aparat”. Cel putin nu in fatza mea. Nu ma voi lansa intr-o polemica pe tema numelor lui Dumnezeu, fiindca s-au ocupat teologii si se vor mai ocupa de acest subiect. Daca tu intelegi din textul lui Chris ca este al lui Dumnezeu, foarte bine! Altii prefera sa inteleaga ca este al iubitei. Este o ambiguitate care pe mine ma face sa ma gandesc la cele 2 caiete de poezii pe care le aveam cand eram liceana. Un caiet din care citeam la scoala si unul din care recitam in biserica. Era o problema… pe care am rezolvat-o in timp. Nu ma lua cu chestii cu „Cantarea cantarilor”, ca nu cred ca acest text ar avea greutatea sa fie pus in randul…

    Da, am citat un verset categoric, referindu-ma la starea de „caldicel”. Imi pare rau! M-a luat valul revoltei… Doamne, iarta-ne!

  14. A.Dama zice:

    Dragă Chestiuni, definiţiile le dau specialiştii. Eu sunt filolog, nu muzicolog. Am dreptul să critic piese muzicale, fiindcă sunt consumator de muzică, iar cei care citesc părerea mea, au libertatea de a fi sau nu de acord cu ea şi de a o critica mai departe. Definiţii nu pot să-ţi dau, însă pot să-ţi spun ce înseamnă pentru mine muzică creştină: de la „Requiemul” lui Mozart până la cântarea pe care bunica lui Cătă o cântă pe balcon, în auzul vecinilor şi trecătorilor. Sunt preferinţe şi gusturi. Nu le discut. Când cineva mă întreabă concret despre o compoziţie muzicală anume, pot să spun cum o receptez eu. Şi dacă nu e muzică „creştină”, ascultând Coldplay, I-am scris versuri lui Dumnezeu… În plus, nu mă consider „formator de opinie”. Aici, lumea poate vedea câte ceva din felul în care văd eu lumea. Pe studenţii mei îi formez (cu mai mult sau mai puţin zel), în sala de curs, pentru că aceasta e meseria pe care mi-am ales-o. Dar ei nu ştiu de existenţa acestui blog. Textele de aici sunt o „dioptrie” personală…

    Dragă AlexB, există diferite modalităţi de exprimare artistică. Atunci când alegi cuvântul, automat te privezi de mulţi consumatori de producţii artistice care nu cunosc limba respectivă, inclusiv că e vorba de română sau de engleză. Când foloseşti piatra, lemnul, culoarea, sunetul (fără text), consumatorii vor fi mult mai numeroşi. Un tablou de natură poate să-L arate lumii pe Dumnezeu, care a creat natura, indiferent dacă artistul este sau nu al lui Dumnezeu. Totuşi, există o tensiune a culorilor, există o perspectivă, există multe lucruri care îţi vorbesc într-un tablou. Poţi să-ţi dai seama uneori chiar de-acolo dacă omul e pentru El au ba. Dar mai şi citim despre vieţile artiştilor şi perspectiva lor asupra lumii şi vieţii.

  15. catalin zice:

    Adama, te apreciez ca nu ocolesti dialogul direct. Ca ai curajul si te infatisezi. Piesa lui Chris este egala cu ea insasi, nici mai mare de atat, nici mai mica de atat.

    Cei care stau in studiouri de inregistrari stiu ce inseamna munca de acest fel. Oricum, oricat de vechi sunt sunetele acestei melodii, oricat de mult seamana cu demo-ul nu stiu carui soft, este o experienta pe care Chris a incercat-o si sunt sigur ca o piesa este mereu mai mult sau mai putin decat intentioneaza producatorul ei sa fie.

    Piesa poate fi trasformata intr-una de spectacol si piata asta isi doreste, circ. Abia acum incepe sa fie comentata piesa propriu zisa. Abia acum crusta cade si vorbim de muzica acestei melodii.

    Daca e prefabricata integral, daca e facuta cu loop-uri, nu are ce cauta intr-un concurs mai ales cu premiu ca pare, pe undeva, un soi de inselaciune. Dar acum se lucreaza muuult cu loop-uri dupa stiinta mea. E la moda. Plus ca un loop poate fi modificat de nu il mai recunosti si ai impresia ca reusita productiei e lauda aranjorului cand, de fapt, el face tot felul de siretlicuri tehnice, de care insa majoritatea nu sunt in stare. E si asta o meserie. E si asta un talent.

    Piesa lui Chris trece marunt si la pachet cu altele poate face un album. Mereu o piesa „buna” vinde 1-2 (uneori un album intreg) mai „slabe”. Piesa lui se misca intr-un interval. Nu are mari ruperi („de cer pe pamant”). Vocea fetii din fundal e in context. Nu e nici peste, nici pe langa.

    Muzica e o experienta nesfarsita.

    Cu stima,
    Catalin L

  16. A.Dama zice:

    Dragă Cătă, apreciez detaliile tale de om trecut prin studioul de înregistrări! Eşti o voce pe care o ascult!

    Uneori mă supăr eu pe mine pentru această „directeţe”, că uit că aici nu sunt cu „ai mei”, că aici se amestecă dragii cu duşmanii, că unii te iubesc pentru ce scrii, iar alţii te înjură. Dar, asta e! „Cu cântec, înainte, marş!?” Nu. Cu muzică – experienţa nesfârşită!

    Cu drag,

    A.Dama

  17. patratosu zice:

    Draga Adama, Chris a raspuns pe site-ul meu.
    Ma abtin deocamdata sa dau un raspuns, dar cred ca raspunsul lui te priveste si pe tine, ca tu ai fost „capul rautatilor” cu chestia asta. 🙂

    S-ar putea trage concluzia ca toţi ne-am facut site-uri pentru a ne exprima „frustrarile” legate de muzica sau de altceva.

    Ma indoi de asta.

  18. A.Dama zice:

    Draga Marius, voi merge sa vad ce a scris Chris. Insa ma simt datoare sa precizez ca in fata unui produs artistic te porti ca in fata unui produs artistic, nu ca in biserica. Asta e.

  19. Silviu zice:

    Pacat ca nu stiti multi dintre voi ce vorbiti.
    Imi pare rau ca asa suntem noi, pocaitii, stim sa ne sfasiem unii pe altii, din credinta ca facem bine, ca vom curata tara. Din pacate, singurul lucru la care sunt buni pocaitii e sa se linseze pe la spate si sa isi dea cu parerea in teorii si lucruri de care nu au cel mai mic habar. Respect orice parere a oricui, dar nu respect incultura si necunostinta.
    Prin Trairea omului, prin caracterul lui, este destul ca sa iti dai seama ca cantecul e adresat lui Dumnezeu. Nu ai nevoie de mai mult.
    Cei care comenteaza si nu au facut nicodata nimic in viata lor pe plan muzical, ca sa dea o alternativa, mai bine sa se abtina.
    Cat despre muzica electronica, asta inseamna sa fii contemporan. Toate lucrurile sunt create de Dumnezeu, depinde in ce masura le folosesti tu, le aduci inapoi ca inchinare, jertfa Lui.
    Muzica nu este contrafacuta, daca ati sti un pic, macar daca v-ati uita pe coperta albumului… dar, stai… sunteti din aceia pentru care download-ul e la ordinea zilei, si pentru voi, a „imprumuta” muzica de pe dc++, fara a avea nici o mustrare, nu puteti sti ca muzica, ca instrumental, a fost realizata, de cel mai bun chitarist al anului ’97, Calin Boca, renumitul chitarist din trupa Altar, si cu voci aditionale, in fundal, este o cantareata de Jazz, care la doar 14 ani! a castigat premiul international de muzica jazz de la Sibiu!!!!!
    Precum am spus… imi pare rau ca stim doar sa criticam, si nu sa punem mana sa facem ceva.

  20. A.Dama zice:

    Draga Silviu, multumesc de comentariul tau! Sigur ca il vad exagerat, cum vezi tu critica mea. Suntem chit! 🙂

    Cateva precizari, totusi: am cumparat albumele lui Chris, am cumparat chiar mai multe, in repetate randuri, pentru ca le-am trimis si in alte tari celor care mi le-au cerut!, am frecventat intr-o vreme aceeasi biserica si aceasta critica a cantecului participant in concurs nu a fost chiar „scoasa din context”.

    Daca zici de producerea de muzica – nu am produs muzica – chiar daca sunt vreo 3 instrumente muzicale la care am cantat si cant. Compozitii am (nu pe piata, desigur) intre mine si Dumnezeu. E muzica in care ne intalnim noi Doi (trebuie sa pun majuscula din cauza Lui), iar aceea a ramas intre Noi (aceeasi explicatie cu majuscula!).

    Textul despre care am vorbit are lacune, lacune pe care nu le acopera prezenta muzicienilor profesionisti amintiti de tine. Iar in privinta calitatii unei piese, ma indoiesc ca simpla prezenta a profesionistilor rezolva totul. Gandeste-te la niste actori minunati care sunt pe o scena de teatru. Ei sunt superbi, dar daca nu vorbesc aceeasi limba… intre ei, aceeasi limba cu spectatorii… daca nu este un regizor… pot fi ei „superdiplomati” ori premiati. Eu i-as ruga si pe altii care citesc astfel de puncte de vedere (critice) sa nu vada in acestea „ca ne sfasiem unii pe altii”. Mai degraba, eu as considera ca e vorba de „orientare”. Daca asta nu se intelege, atunci nu ne ramane decat sa spunem ca fiecare dam socoteala inaintea Cuiva: cel care compune da socoteala de slujirea lui, cel care are ceva de spus da socoteala daca tace…

  21. Ligia zice:

    Fratilor, eu nu inteleg ce va face sa va chinuiti atata in ceea ce-l priveste pe Chris si muzica lui. Il cunosc bine pe Chris, am fost in aceeasi „bresla muzicala” si mai mult am avut ocazia sa si cunoastem oameni impreuna, deci pot sa spun ca il cunosc bine. Chris este un tip fara prieteni adevarati, este un tip care nu are incredere nici macar in oamenii care se considera „prietenii” lui, deci e un singuratic. El saracu’ nu are cum sa-si castige o paine cinstita, decat cantand, si normal ca nu poti sa canti mereu aceeasi piesa, mai trebuie sa mai scoti ceva nou pt a atrage publicul, vorba aceea doar Guta si Adrian de Vito pot sa scoata 7 cantece intr-o saptamana??? de ce nu si Chris???
    El canta saracu’ ceea ce este in viata lui, e lipsit de un scop anume, probabil unul dintre scopurile sale a fost sa ajunga la acest concurs, si a ajuns, spune el nevinovat ca „juriul a decis”, normal ca „juriul”, daca trubadurul canta si se filmeaza mereu cu copiii pe Alfa si Omega, normal ca „juriul” vede, ca de nu sunt ambliopi, nu???
    Chris a inceput sa „fabrice” muzica crestina dupa cel de-al doilea volum al sau „Amagire”, tot ceea ce vine dupa „Amagire” este doar muzica competitoare cu muzica noii generatii de leviti, adica: 321, Vitamina C, Pocaitii etc

    Spuneati la un moment dat ca din cantecul lui nu se intelege daca este vorba despre Dumnezeu sau despre o iubita, e normal sa fie asa, pt ca reprezentantul nostru la concurs are o viata de plans, intrebati-i pe cei din Cluj, Oradea, Bicaz sa nu spun ca Bucurestenii nici nu-l vor.
    Pe scena canta laude Domnului, iar in viata de zi cu zi aduce laude unui alt domn, nu credeti? intrebati-i pe cei care-l cunosc din grupurile voastre de prieteni.

    Ei fratilor, e asa de usor sa canti si sa te prefaci ca aduci laude Domnului, cand in inima stii sigur ca faci acest lucru pt ca nu ai cum sa castigi bani.
    Asta e! Romania e obosita de asa ceva, acum era chiar timpul sa mai mearga Chris sa „cante si la alte porti” pt ca la noi toata lumea canta, ba la metrou, ba in tramvai, ba pe strada, ce mai, suntem o tara de cantareti.

    Chris daca ai de comentat, treaba ta!!!

  22. A.Dama zice:

    Ligia, îmi seamănă a vendetă personală ce scrii tu. Sigur că am aprobat comentariul, ca să nu se comenteze de „cenzură”, dar viaţa personală a lui Chris nu mă priveşte. Am sesizat că un cântec participant la un concurs internaţional are scăderile lui.

    Mai departe, dacă-i sunt de folos observaţiile lui Chris, bine, dacă nu, iar e bine.

  23. alina zice:

    sunteti niste invidiosi..domnu sa va mustre.

  24. A.Dama zice:

    Alina, te-ai gandit mult pana ne-ai scris? Invidie se poate chema cand esti in aceeasi breasla, vrei sa fii la fel de popular, la fel de talentat, la fel de profesionist etc.

    Dar ce, sa primim binele si sa nu primim raul?

    Doamne-ajuta!

  25. Mike Nica zice:

    Apreciez tonul respectuos cu care ai criticat aceasta piesa a lui Chris. Tocmai de aceea imi permit sa expun cateva obiectii la criticile tale.

    In primul rand vreau sa mentionez ca notiunile mele de teorie muzicala sunt practic zero. Logic, obiectiile mele nu analizeaza teoria muzicala a acestui cantec. Insa fara a intra in detalii imi permit sa critic argumentul tau din ansamblu. Daca il vei intreba pe Chris sunt sigur ca el iti va spune ca aceasta muzica este destinata unei audiente mai mult sau mai putin analfabete dpdv al teoriei muzicale. Personal, in calitate de membru tipic al audientei propuse de autor, aceasta piesa nu imi inspira neprofesionalism, ci imi dezvaluie o particica intima din drumul parcurs de autor in „calea catre casa”. Sunt convins ca piesa poate fi imbunatatita dpdv muzical, insa autorul isi atinge scopul, acela de a se identifica cu acei fii risipitori care orbecaiesc prin noapte cautand Lumina.

    In al doilea rand ma deranjeaza aceasta atitudine de Gica Contra expusa de majoritatea celor care il critica pe Chris. In fine, tu esti jumtatea de exceptie care confirma regula, fiindca ai recunoscut ca in ciuda acestei piese Chris are totusi un cuvant de spus in ale muzicii. Zic jumatate de exceptie fiindca sunt sigur ca ai fi putut sa gasesti chiar si un element minuscul care merita apreciat. Un criticism mi se pare obiectiv si drept atunci cand si partile bune si cele rele sunt expuse…si nu poti spune ca aceasta piesa nu are absolut nici o parte buna. O piesa inchinata lui Dumnezeu, indiferent de calitatea ei muzicala, trebuie sa aibe ceva bun care ii aduce placere lui Tata. Ar fi mai echitabil daca in viitor ai pune macar un disclaimer de genul „Acest comentariu examineaza numai aspectele negative ale acestei piese”. Mai mult de atata, chemarea noastra depaseste standardele obiectivitatii…suntem chemati sa traim ca un trup al lui Hristos. Deci in tot ceea ce facem trebuie sa purtam pe fratele/sora noastra in gand. Cand criticam trebuie s-o facem in mod constructiv, nu doar de dragul de a evidentia partile negative…in cazul de fata sa il ajuti pe Chris sa devina un cantaret mai bun, pentru ca Dumnezeu sa primeasca mai multa slava. Personal nu deduc ca aceasta ar fi fost atitudinea cu care ai abordat acest articol. Cuvinte „patetic”, „ratare” nu pot fi adresate unui frate care a incercat sa faca ceva pentru Domnul fiindca Dumnezeu nu le vede astfel (indiferent cat de ineficient ar fi efortul depus de persoana in cauza).

    Te rog sa ma ierti daca parerea mea este incorecta si in inima ta chiar ai intentionat sa il ajuti pe Chris sa devina un muzicant mai bun.

    In rest doresc sa raspund argumentelor tale in ordinea mentionata de tine:

    1) Cantecul se afla intr-un context, albumul „Party Again” al carui scop este sa redea confuzia, lipsa de orientare, fragilitatea, frica celor care il cauta si inca nu il gasesc pe Domnul, precum si bucuria gasirii acestuia. Aceasta evocare intima din partea autorului nu poate decat sa incurajeze pe cei care chiar sunt in cautare de Domnul.

    Daca analizezi cantecul in mod singular, atunci argumentul tau face sens. Insa daca iei seama la contextul cantecului (descris mai sus), atunci este clar ca „el” se refera la Dumnezeu.

    2) Majoritatea oamenilor, cand il cauta pe Dumnezeu nu il pot defini in mod explicit…din pacate termenul de „Dumnezeu” a fost acaparat de institutiile religioase iar dumnezeul portretizat de acestea are foarte putin ecou in inima celui care nu a crescut cu Biblia langa masa.

    Acesti tipi de oameni simt doar o tanjire in sufletul lor catre infinit, o dorinta sa iasa din parametrii stricti ai vietii pamanetene…sau poate sunt scarbiti de caracterul lor si nu se mai suporta.
    Deci nu este deloc de mirare ca „el” nu este etichetat „Dumnezeu”…faptul ca Isus inca nu este definit explicit ca fiind calea adevarul si viata nu este un compromis din partea autorului, deoarece cautatorul clasic (cand este in stagiul cautarii de dinainte de salvare) cauta calea, adevarul si viata, nu neaparat pe Isus. Actul salvarii se intampla cand Duhul Sfant ii reveleaza acestuia ca de fapt Isus este ceea ce el cauta, iar cautatorul crede, accepta si marturiseste aceasta revelatie. Insa muzica portretizeaza cautatorul inaintea actului de revelatie.

    3) Tu, care pari a fi un connaisseur in ale muzicii, gasesti multe carente in modul de recitare. Insa eu, care sunt analfabet, mie pasajul recitat nu mi se pare deloc patetic. Imi inspira speranta pe care Dumnezeu o pune in inima celor care il cauta.

    4) Si care-i baiul? Ca o intrebare de generala, de ce trebuie ca totul sa fie definit patratos, fara incertitudinile, temerile care planeaza asupra oamenilor cautatori de Domnul?

    5) Vezi raspunsul lui Silvian. Muzica nu a fost contrafacuta.

    6) Ca mesaj nu are cum sa fie un rateu, fiindca se incadreaza f. bine in teza albumului. Si repet, nu exista esecuri atunci cand vrei sa faci ceva pentru Domnul…exista un fruct de o boaba, zece boabe, treizeci, nouazeci de boabe, insa sub nici un caz „esecuri”.
    Nu comentez restul aspectelor fiindca nu sunt avizat.

    In alta ordine de idei, tin sa imi exprim public scarba fata de comentariul postat de Ligia care nu are nici o farama de dragoste.

    Cu respect,
    Mike N

  26. A.Dama zice:

    Mike, bine-ai venit! Apreciez ca ti-ai facut timp sa citesti articolul si comentariile.

    Nu vreau sa raspund punctual observatiilor din comentariul tau. Exista o lehamite uneori, cand ai spus despre un subiect cam tot ce doreai sa spui. Sper sa ma intelegi. Comentariile mele la acest articol sunt ample. Cine a avut bunavointa sa citeasca si articolul, si comentariile si-a putut da seama care este situarea mea fata de muzica lui Chris.

    In articol, am precizat ca observatiile mele critice vin din partea unui simplu consumator de muzica – nu din partea unui specialist. In ce priveste analiza de text, pentru ca sunt filolog de specialitate, analiza de text presupunea cunostinte in domeniu.

    Consider in continuare ca acele pronume „tine, te, iti” ingaduie echivocuri care nu sunt de dorit. Mike, in comentariul tau, tu ai atribuit acestor pronume un destinatar masculin: „el”, precizand apoi ca e vorba de Isus. Vreau sa-ti spun ca la fel de bine „tine, te, iti” pot trimite la „ea” – iubita, de exemplu.

    Si ca sa vezi de ce nu mi se pare potrivit acest dublu sens, de ce m-a revoltat, iti propun sa asculti piesa lui Proconsul „Pentru tine”. Ea a fost dedicata Mihaelei Radulescu, iar in refren se precizeaza destinatarul: „pentru tine, iubito”.
    http://www.trilulilu.ro/florin07/ea8e3cbc9d961f

    Apoi, cand Proconsul a participat la evanghelizarea lui Josh McDowell, a fost usor de adaptat piesa in registru evanghelic. Refrenul a devenit „Pentru tine, Isuse”.
    http://www.pasi.ro/video/proconsul-pentru-tine-isuse.html

    Eu nu sunt o necunoscatoare a albumelor lui Chris, plus ca o vreme am mers la biserica unde Chris era in echipa de inchinare si il auzeam duminica de duminica. In articol, nu am evidentiat aspectele pozitive ale piesei, dar am precizat ca aceasta piesa este o dezamagire, nu muzica lui Chris in totalitatea ei. Critica mea nu este 100% cum spui tu, am precizat ca „vocal, Chris are un cuvant de zis”. In comentarii, am dat si mai multe detalii despre cum ma raportez eu la muzica lui Chris.

    Razbat si in cele scrise de tine critici indirecte: „de ce trebuie ca totul sa fie definit patratos”, dar chiar e prea putin important si nu merita sa mai facem o discutie pentru asta.

    Multumesc inca o data de atentia acordata!

    Sper sa ne fie de folos schimbul de opinii!

    Numai bine,
    A.Dama

    P.S. Mi-am permis sa modific cuvantul „connaisseur” in comentariul tau, precum si numeralele treizeci, nouazeci.

  27. Mike Nica zice:

    A. Dama, multumesc pentru binevenire, pt. intelegere si rabdare

    Recunosc ca am fost cam pasional cand am scris comentariul respectiv. Desi inca nu l-am cunoscut personal, pentru mine Chris a fost si este un mijloc de binecuvantare din partea lui Dumnezeu, si recunosc ca imi displace cand este criticat. Fiindca muzica lui imi unge inima de multe ori, e logic sa am instinctul de a baga mana in foc pentru el. Am incercat sa fiu cat mai echidistant in comentariul meu dar dupa cum tu ai constatat se pare ca nu am fost f. obiectiv. Inca odata, multumesc pentru rabdare

    Cer intelegere din partea ta, precum si eu capat o intelegere mai mare pentru opinia ta care este scrisa dintr-o perspectiva diferita de a mea. Tu esti o persoana cunoscatoare in ale muzicii, deci e mai usor pentru tine sa analizezi detaliile tehnice ale unei piese. Eu insa sunt total rudimentar, deci sunt obligat sa analizez o anumita piesa doar dupa mesajul si spiritul care il transmite. Ma uit sa vad daca in primul rand mesajul face sens, daca e adevarat, daca este demn sa il accept in inima mea, iar apoi daca muzica imi inspira un sentiment mai mult sau mai putin relevant mesajului.

    Am apreciat faptul ca ai facut distinctie intre aceasta piesa si Chris muzicantul. Insa nedumerirea mea consta in faptul ca nu ai precizat si parti pozitive ale piesei. Chiar de-ar fi cea mai slaba piesa crestina publciata vreodata, sunt convins ca tot ai fi putut gasi ceva pozitiv. In fine, we agree to disagree. Totusi, cred ca greseala mea a constat ca am luat critica ta (limitata strict asupra piesei) ca un atac la Chris muzicantul. Probabil fiindca stiu ca Chris este criticat pe nedrept de multi oameni/institutii religioase. Pentru asta imi cer scuze, fiindca acum realizez ca nu asta a fost intentia ta.

    Tin totusi sa mentionez ca nu mi se pare corect sa deduci din replica lui Chris ca el blameaza juriului pentru calitatea (aparent scazuta) a piesei sale. In apologia sa, Chris nu a facut sa spuna niste fapte obiective legate de realizarea piesei. Mi se pare mult mai plauzibil sa deduci ca el a facut asta pentru a contracara presupunerile facute de multi alde Gica Contra (si anume ca el a trimis aceasta piesa pentru bani, sau pentru popularitate).

    In fine, abumul lui Boddo de la Proconsul este total diferit de „Party Again” care este un album crestin -deci este foarte intutiv ca Dumnezeu este unul dintre „personajele principale” ale albumului, chiar daca nu este definit in mod explicit. Teza albumului lui Boddo este iubirea romantica (deci personajele principale sunt iubitul si iubita), pe cand teza albumului lui Chris este cautarea si gasirea lui Dumnezeu. Raman la pararea caci confuzia cu pronumele ar fi justificata numai daca piesa ar fi total izolata, daca nu ar fi in cadrul unui context teocentric.

    In alta ordine de idei, mi se pare incorect sa folosesti o piesa seculara (mai ales adresata unei persoane de genul Mihaela Radulescu) in cadrul unei evanghelizari…insa e de apreciat sa lansezi o piesa cu esenta crestina in largul lumii, chiar si cand sponsorul concursului este Durex.

    Cu respect,
    Mike

    PS. Te rog sa continui sa imi atragi atentia daca intampini greseli gramaticale sau alta natura.

  28. A.Dama zice:

    Mike,

    Am citit cu atentie cele scrise de tine. Obiectia referitoare la destinatarul melodiei lui Chris o accept pe jumatate. (Cum si tu in comentariul anterior ai pomenit ca as fi jumatatea de exceptie care confirma regula. 😀 )

    Concursul acesta fiind laic, cei care accesau piesele si votau pentru ele nu aveau contextul albumului lui Chris. E limpede. Doar cunoscatorii artistului si ai albumului stiau direct si exact la cine se refera pronumele acelea de pers. a 2-a: tu, te, iti, tine…

    Nu am nimic impotriva faptului ca muzica unui artist sau a altuia te sensibilizeaza, iti graieste intr-un mod aparte. Asta e destinul creatiilor muzicale. Si eu am anumiti cantareti, anumite formatii a caror muzica imi spune mai mult decat a altora. Ba chiar exista anumite instrumente muzicale pe care le „diger” cu preferinta. Dar e clar ca nu mi-as impune preferintele. Adica daca mie mi-a spus ceva o anumita piesa, nu as avea pretentia ca ea sa spuna acelasi lucru sau sa spuna le fel de mult altcuiva.

    Ceea ce suna, in schimb, strident in comentariul tau este ca pui foarte tare accentul pe Chris si pe muzica LUI. Ar suna mai bine daca ne-am referi la Dumnezeu, Cel care l-a inspirat pe Chris sa compuna o melodie sau alta, iar accentul sa cada pe El si gloria sa fie a Lui!…

    Cred ca e foarte dificil ca artist crestin sa iti croiesti drum, sa te afirmi, sa stai in rand cu alti profesionisti. Nu desconsider eforturile facute de toti cei ce si-au scos albume etc., etc. Problema in plus apare cand oamenii sunt dispusi sa te vada pe tine in toate si sa nu-si mai indrepte privirea spre Creator.

    L-am ascultat pe M. W. Smith si, cand am urmarit cum la unele concerte publicul era extaziat de idolul sau, Michael, mi-a fost mai greu sa ma concentrez la mesajul melodiilor…

    In fine… Mai avem de lucrat la noi insine intai. Asta e valabil pentru fiecare. 🙂

    Doar bine(cuvantari),

    A.Dama

  29. elisa zice:

    Oare de ce mi-o fi asa de dor de Patratosu? . 🙂

  30. A.Dama zice:

    Elisa, cred ca esti una dintre cei multi carora le e dor de el. 🙂 Precis ca Patratosu se ocupa de lucruri interesante, scrie, participa la conferinte, azi-maine se reiau cursurile la universitate. Viata merge inainte! Oricum, el avea multa energie. Atat de multa ca devenea molipsitoare!

  31. Mike Nica zice:

    A. Dama,

    Ai dreptate…concursul era laic insa asta nu il poate invinui pe Chris de ambiguitate. El a compus piesa in cadrul unui album crestin, nu cu intentia sa participe la concursuri laice. Cu alte cuvinte Chris nu poate fi acuzat in mod corect ca a ezitat sa sa invoce divinitatea in cantecul acela doar pentru a-si extinde audienta.

    Da, il indragesc pe Chris, dar sub nici o forma nu il idolatrizez…este om ca si mine. Muzica lui Chris ma sensibilizeaza cel mai mult fiindca capteaza cel mai bine spiritul meu prin mesajul ei. Deci ma ajuta sa ma relatez cel mai bine la Dumnezeu (fie ca e vorba de ipostaza fiului risipitor, sau de cea a omului care traieste ultimele secunde ale acestui veac).

    Ca o nota generala, sunt trist cand vad ca oameni care chiar incearca sa faca ceva pentru Domnul sunt criticati…iar aici nu fac aluzie la articolul tau si ma refer nu numai la Chris, ci la multi oameni de care am auzit. Am in mine acest instinct de a apara acest gen de oameni (chiar daca uneori poate o fac cu exces de zel).

    Oricum, mi-a facut placere sa vorbesc cu tine. Daca un sfert din damele Romaniei ar fi asa faine ca tine…tara asta ar avea un viitor mai bun:)

    Fii binecuvantata!

    Cu stima,
    Mike Nica

  32. Anamaria Druhora zice:

    Interesante comentarii…

    Un batran mi-a spus odata ca in trei lucruri putem sa fim ca Dumnezeu, dar in unul nu avem voie sa-I asemanam. Sa iubim ca El, sa iertam, si sa avem mila de omameni. Dar niciodata nu avem voie sa judecam ca El.

    Chris a scris foarte multe cantari super faine si ar fi trist sa criticam un om prin faptul ca a scris ceva mai putin resuit (eu personal gasesc ceva frumos in fiecare cantec al lui). Cred ca chiar aceasta cantare care au ales-o organizatorii de pe albumul „Party Again”, a atins inima cuiva… cred ca a atins acolo unde a trebuit sa atinga chiar daca unora li se pare ceva „ratat”.

    Ma rog ca Domnul sa ne deschida ochii ca viziunea care ne este profund impaienjenita sa ne fie reimprospatata si orizontul care ne este invaluit de o ceata groasa sa devina din ce in ce mai limpede.
    Faca-se ca sensibilitatea inimii noastre sa fie mereu proaspata.

    Cand ne vine usor sa cirtim, sa ne rugam mai bine sa ne deschida Domnul ochii pentru o secunda ca sa vedem cum vede El. Sa ne gandim cum am putea iubi oamenii mai bine…sa cerem maini care sa le deschida pentru oameni uitati cu inimile frante si zdrobite. Sa cerem o simplitate de copil ca sa putem vedea formele eterne ale Absolutului pe care le luam cu usurinta crezand ca le meritam.

    Daca totul este mai mult decat un joc al haosului in care se pare ca traim; daca noi suntem mai mult decat jucarii ale intimplarii oarbe si spiritul nostru e primordial, atunci dorinta noastra ar trebui sa fie sa traim putin mai diferit… un pic mai ca El.
    Atunci, am fi prea ocupati cu frumusetea Lui ca nu am mai avea timp sa dezbatem daca o cantare e prea computerizata si „ratata”.

    Dama, care cantare a lui Chris iti place cel mai mult si de ce? 🙂

    p.s. iertati limba mea romana, este putin cam prafuita, dar cred ca se intelege ce-am vrut sa exprim

  33. A.Dama zice:

    Mike,

    Ce se face când primeşti complimente? În general, se zice: Mulţumesc! 🙂

    Apoi: Nu merit! 😀

    Oricum, dacă mă hotărăsc să mai scriu critici, voi avea grijă să evidenţiez şi părţile bune. 😉

    Tone de spor şi gigatone de har!

    A.Dama

  34. A.Dama zice:

    Anamaria,

    Mă bucur că ţi-ai făcut timp să citeşti comentariile! Mulţumesc şi pentru seninătatea ta, pentru atenţia întreptată asupra aspectelor pozitive!!!

    E bine că asculţi de cei cu peri albi!… Cât despre melodiile lui Chris care-mi plac mie, dacă e să aleg, atunci le voi alege pe cele înregistrate cu copiii, „Cristale”. 😉

  35. Gica Contra zice:

    Buna A Dama,

    Tu il cunosti pe Chris? Cat de mult ai stat de vorba cu el sa-i ceri parerea cu privire la versurile scrise in melodia foarte clar iritanta pt tine? Nu te-a invatat nimeni la filologie ca trebuie sa intrebi inainte sa tragi concluzii?

  36. A.Dama zice:

    Gica Contra,

    În general, le spun bun venit celor care comentează pentru prima dată pe acest blog. Tu îmi spui „Buna A Dama”, apoi treci la urecheat. E deosebit de… curtenitoare şi relevantă atitudinea ta. Ca să nu mai vorbim de pseudonim!…

    Dacă ai făcut filologia, bănuiesc că l-ai întrebat mai întâi pe Eschil ce intenţii a avut cu tragediile lui. Şi ai fost deosebit de atent la părerea lui Eminescu despre ale sale grăiri.

    Ne-am raportat la un fenomen cultural – în măsura în care evanghelicii au o cultură -, iar Chris este unul dintre repere în acest sens…

  37. romuluss zice:

    Gica Contra,

    Cred ca tu esti un mare fan Chris, este un lucru bun sa iti placa muzica compusa de Chris.

    De obicei nu tot ceea ce compune un artist este bine primit de fanii lui. Exista melodii reusite, melodii mai putin reusite si melodii complet nereusite. Desigur, toate aceste lucruri tin de perceptia si de preferintele ascultatorilor.

    Din punct de vedere al sugestibilitatii lyriscului, melodia se situeaza la cote minime dpdv crestin.

    Din moment ce lyricsul nu sugereaza nimic crestin (dupa ce am ascultat melodia m-am putut gandi cu usurinta ca este dedicata iubitei in cel mai bun caz), pot sa compar linia melodica, interpretarea cu melodiile de buna calitate de tip love songs (melodia sare automat in categoria love songs datorita versurilor). La acest capitol este simplu sa observam ca nu s-ar situa nici in top 500 melodia, pentru ca exista pe plan mondial multe altele din aceasta categorie care au atat linia melodica, cat si interpretarea la un nivel mult mai ridicat.

    Melodia practic un poate fi considerata un succes decat de catre fanii lui Chris, care, desigur, au o anumita subiectivitate.

    In ce priveste dialogurile cu Chris, sa nu sarim in extreme, un artist nu creeaza melodii pentru cei care discuta cu el. Ori daca nu este suficient de sugestiva, nu are cum sa transmita planul mental al autorului. Deci contactarea artistului pentru a primi detalii legate de planul mental care l-a motivat in scrierea piesei este un element irelevant, in cel mai bun caz poate stimula spiritul ludic.

    Pe de alta parte, un artist isi imbunatateste repertoriul si calitatile de compozitor/interpret daca percepe si feedback-ul negativ, nu doar cel pozitiv. Practic, faptul ca il aperi pe Chris este un lucru pozitiv, dar faptul ca aduci argumente destul de subiective si prea putin documentate este un minus mare 🙂 .

    Si sa nu uitam ca in ultimul rand, un artist ca si Chris se alimenteaza financiar din piesele sale, practic apare la un moment dat o motivatie de tip financiar care il determina sa se extinda la o gama cat mai mare de ascultatori, ascultatori care probabil nu au cunostinte deloc legate de Dumnezeu, dar pot prefera un love song de acest tip.

  38. Gica Contra zice:

    Romuluss, sunteti toti destepti de va duduie mintea, dar atata deschidere de minte sa vedeti lucrurile in ansamblu. De ce nu i-ati scris lui Chris sa va lamureasca cu privire la toate criticile astea? Sau poate ca nu aveti nici o intentie sa vi se spuna exact invers decat ce credeti. Aveti grija ca va puneti carbuni aprinsi pe caciula prin afirmatii din astea rupte din cuvinte sofisticate. Cum am spus mai sus, trebuie sa vorbiti direct cu cel care a scris melodia si sa vedeti daca intradevar vrea sa faca bani cu o anumita melodie sau chiar exista o poveste in spatele fiecarei melodii compuse.

  39. romuluss zice:

    Mersi, Gica, de lamuriri. Imi propui, cu alte cuvinte, sa fac un pas catre generalizare, sa-i contactez pe toti artistii care compun melodii asupra carora am o opinie critica?

    Pentru cine compune un artist muzica? Pentru muzicologi, pentru anturajul apropiat? Nu cred ca muzicologii ar cataloga linia melodica, intepretarea si textul ca fiind de mare calitate.

    Este doar un simplu love song si atat. Eu nu vad nimic rau ca un artist ca si Chris sa primeasca si feedback-uri negative.

    In schimb, vizavi de inteligenta si minte, cred ca tu si eu ne diferentiem la multe capitole. Sper ca nu esti cercetator in fizica la CERN ? 🙂 .

    Prin proverbe se spune sa raspunzi anumitor categorii de oameni dupa o anumita formula, sper ca m-am facut inteles.

    Pare rau!

  40. A.Dama zice:

    Gica Contra,

    Era util să urmăreşti înainte comentariile de la acest articol. În al treilea comentariu, găseşti trimiterea la articolul de pe blogul Pătrăţosului vizavi de această piesă a lui Chris. Între comentariile de acolo, găseşti şi răspunsul lui Chris Muraru. Critica a ajuns la destinatar şi a existat un feed-back.

    Tu vii cu o atitudine de… gică-contra, pe care o consider nepotrivită, de aceea comentariile tale vor fi moderate de acum înainte. Le voi publica numai dacă nu conţin alte atacuri verbale.

    O polemică se poate purta decent. Citeşte comentariile de mai sus şi vei vedea că alte persoane, care n-au fost de acord cu mine şi cu critica adusă acestui cântec, şi-au exprimat părerea, fără să devină bădărane.

  41. Chris zice:

    Oh, my God!!!!!!
    Oameni buni, voi nu aveti ceva mai bun de facut???

    „cum raspunde, in apa, fatza la fatza, asa raspunde inima omului, inimii omului” (Proverbe)

  42. Chris zice:

    …si inca ceva, Marius, acum, dupa intalnirea noastra de la „cristia”, cand am avut ocazia sa ne cunoastem un pic mai bine, nu s-a schimbat nimic?
    …cum sa interpretez acum „premiul special pentru maturitate artistica” pe care juriul din care ai facut parte mi l-a acordat?
    …si cum sa interpretez cenzurarea unor mesaje de pe acest blog, care evidentiau alte opinii decat cele pe care le-ai lasat sa curga?
    Sa distrugi, sa rastignesti, sa calci in picioare… nu e greu deloc; unii isi fac o profesie de credinta din asta… dar oare ce se ascunde in spatele acestor „practici”?
    La urma urmei, cui dau eu socoteala pentru toate? Oamenilor? In nici un caz!

    respect,
    chris

    “cum raspunde, in apa, fatza la fatza, asa raspunde inima omului, inimii omului” (proverbe)

  43. A.Dama zice:

    Chris, bine-ai venit! Aşa îi întâmpin de obicei pe comentatorii noi. Ca să nu existe confuzie, articolul de mai sus este semnat de A.Dama, nu de Marius…
    Acest articol – din 2007 – a fost un soi de analiză critică pe text (cu puţin context) la piesa „Drumul meu prin noapte”. Nu este o evaluare a activităţii tale în ansamblu, nici măcar a albumului pe care se regăseşte piesa.
    Dacă la Festivalul Cristia ai fost premiat, asta a fost pe bună dreptate, în conformitate cu exigenţele juriului, nu are legătură cu această analiză critică a unei piese…
    Eu nu retrag cele spuse mai sus despre piesa „Drumul meu prin noapte”, dar asta nu înseamnă că nu ascult în continuare alte piese cântate de tine. Tu trebuie să dai socoteală înaintea Lui de modul în care ai pus în negoţ talantul, aşa cum spuneai! Să fii în continuare sprijinit de braţu-I tare, să fii inspirat şi să duci Împărăţia în inimile multora!

    A.Dama

  44. ghita zice:

    Am ascultat piesa, e buna si cuvintele sunt. In lumea asta asa e, asa ca nu am nici un comentariu, eu il cunosc pe chris si stiu ca Dumnezeu este cu el.

  45. A.Dama zice:

    Ghiţă, e ok! Ţi-ai spus părerea, chiar dacă n-aveai „niciun comentariu”… Cunoaşterea cuiva e relativă, ştii şi tu!… Te pomeneşti cu surprize de la cei pe care-i ştii cel mai bine. Dar nu discutăm cât de al lui Dumnezeu este Chris. El face o lucrare. Dacă ţine cont de observaţiile ascultătorilor, unele critice, altele necritice sau chiar adulatoare, e alegerea lui! Fiecare dă socoteală înaintea Altui For de ce are în inimă… nu contează chiar atât de mult ce cunosc alţii despre noi… numai dacă se schimbă în bine, văzând o pildă bună. Vai, m-am lungit! 😀

    Binecuvântări de la Cel ce le are pe toate!

  46. Marius zice:

    salutare. nu va suparati, am si eu nevoie de un numar de telefon al lui Chris, este vorba despre o nunta fratele meu este plecat in Grecia si vrea sa il invite sa cante la nunta lui. o zi faina. daca aveti informatii va rog sa ma contactati. o zi buna.

  47. A.Dama zice:

    Marius, salutare şi ţie! Dacă vede cineva comentariul tău şi are informaţia necesară, poate să o scrie în siguranţă, că toate comentariile sunt moderate. Eu mă angajez să ţi-o retransmit. Chris a scris aici un comentariu, eventual aş putea să-ţi furnizez acel e-mail, însă nu ştiu cât de actual este.
    Spor în toate!

  48. Pingback: “Numai harul” batjocorită şi “apreciată” pe facebook! | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s