lumea adam(a)ică

Când găsesc în titluri inadvertenţe la acest capitol, mă deranjează mult mai tare decât să le găsesc în articole sau comentarii. Din ce cauză? Pentru că mulţi reacţionează la titlu, care e pus în evidenţă faţă de text. Şi repede socotesc că e corect, chiar dacă nu e aşa…

*

Scrierea substantivelor cu i, ii, iii:

– dacă forma de plural e cu i, cuvântul articulat e cu ii.

- dacă pluralul e cu ii (respectiv cuvântul are un i în temă), când îl articulăm, va fi cu iii.

sg. crin / pl. crini / pl. articulat crinii

sg. plop / pl. plopi / pl. art. plopii

sg. membru / pl. membri / pl. art. membrii

sg. copil / pl. copii / pl. art. copiii

sg. fiu / pl. fii / pl. art. fiii

sg. ageamiu / pl.  ageamii / pl. art. ageamiii

Ex:

Are doi copii care au terminat facultatea. Copiii lui sunt ingineri. Copiii-i sunt ingineri – al patrulea i este posesivul neaccentuat.

Biserica are două sute de membri. La întâlnirile duminicale, participă toţi membrii bisericii. Membrii majori sunt mai mulţi decât membrii minori. Membrii noştri sunt mai mulţi decât ai voştri. Cei mai mulţi membri sunt din acelaşi cartier.

**

Adjectivul antepus preia articolul substantivului:

Ex: temerile proprii / propriile temeri

copiii proprii / propriii copii

tipii scandalagii / scandalagiii tipi

ochii căprui / căpruii ochi

***

În comentariile de aici, se aduceau în discuţie forme precum propriii-i copii. Expresia e socotită de unii pleonastică, dar să vedem cum o descompunem:

copiii proprii – antepunem adjectivul şi obţinem: propriii copii; – introducem posesivul: propriii săi copii, iar în varianta atonă, vom avea: propriii-i copii; la fel, pentru alţi posesori: propriii-mi copii, propriii-ţi copii…

Alte exemple:

- refuzul propriilor fii

- termenii noştri proprii / impropriii voştri termeni

- peştii săi vii / viii săi peşti

- ochii ei albaştri / albaştrii-i ochi.