Dilemă
octombrie 22, 2009 at 10:44 am | In De toate | 15 Comments
Am scris un comentariu luuung pe blogul altcuiva.
Înainte să-l scriu, m-am luptat cu imbolduri contradictorii: să scriu / să nu scriu.
Când am ajuns aproape de final, computerul s-a închis complet, din senin.
Nu mai aveam cum să recuperez comentariul…
Primul impuls a fost să socotesc că am primit răspunsul potrivit. Comentariul acela nu trebuia să ajungă acolo, de-aia l-am pierdut.
Al doilea impuls a fost interogativ: dacă Cel Rău a intervenit cu o cenzură tehnologică, pentru ca acel comentariu să nu ajungă la destinatari?
Când aveam 14 ani, am învăţat pe de rost o zisă a unui învăţător. N-am mai uitat-o:
Sunt sfâşiat de dilemă, ca un ceai turnat în două căni deodată.
Ce are TBC-ul cu poezia?
septembrie 29, 2009 at 4:31 pm | In De toate | 2 CommentsTags: Alexandru Calinescu, George Calinescu, Ion Cioranescu, poeti tuberculosi
Ciudat mi s-a părut să descopăr că există şi o categorie de poeţi care nu are de-a face cu naţionalitatea lor, cu un curent artistic, cu locaţia măcar, cu vreun maestru luat drept model sau idol(atrizat), ci are de-a face cu boala lor…
Aşadar, nu sunt suficiente clasificările de genul: poezie cu caracteristici naţionaliste, eclectice, romantice, dadaiste, basarabene, eseniniste, junimiste, intelectualiste etc., fiindcă, pare-se, şi boala are ceva de spus în poezie.
Pe cei suferind de TBC, George Călinescu îi clasifică aparte: poeţii tuberculoşi…
Există chiar anumite caracteristici ale liricilor tuberculoşi: spaima de moarte, sufletul însetat de viaţă, singurătatea provincială, anxietatea şi ironia.
Cum vi se pare că sună? Poezie treizecistă, poezie tebecistă!?! Cu rimă?
Iată ce premisă formulează Călinescu, fără a se gândi prea mult:
Defazate (1) – Pustan la ortodocşi (reacţia mulţimii)
septembrie 26, 2009 at 10:46 pm | In De toate | 15 Comments
Defazate-le se vor reacţii la distanţă de un anumit eveniment, de o anumită vâlvă ori stârnire. Sau chiar la distanţă de un subiect oarecare…
Am urmărit în urmă cu ceva vreme ce spuneau unii şi alţii despre prezenţa unui pastor neoprotestant într-o biserică ortodoxă. Şi s-a spus chiar insolent de mult.
Unii erau de acord cu tot ce s-a întâmplat, inclusiv cu facerea semnului crucii de către pastor, alţii veneau cu puternice argumente împotrivă, alţii mimau un soi de toleranţă. Prea puţini indiferenţi. Gestul devenise CAZ, dacă tot ne-am apucat de cazuistici… (Cine citeşte să înţeleagă!) Că de causeries ne ţinem dintotdeauna.
Vizavi de prezenţa pastorului în biserica ortodoxă, cea mai puternică impresie a mea, urmărind unul dintre youtube-uri, a fost provocată de reacţia mulţimii. Continue reading Defazate (1) – Pustan la ortodocşi (reacţia mulţimii)…
Cu japonezul (nu) m-am făcut japonez
septembrie 20, 2009 at 1:32 pm | In De toate | 12 CommentsTags: baie japoneza, centrul puterii, cu grecii m-am facut grec, diferente culturale, diferente religioase, imaginatie, legalism, Pavel, ritual
Primisem şi eu mailul pe care l-a publicat Marius aici. Am râs şi eu… Nu chiar până la lacrimi.
Şi nu pentru că (nu) m-ar interesa ce se face (şi) cu banii contribuabilului român, cum (nu) m-a interesat totdeauna de ce unii “evanghelişti” care mai calcă pe plaiurile noastre nu sunt chiar fani Vestea Bună (care e una şi numai una), ci ai unei Teme cu variaţiuni.
N-am râs atât de bine, pentru că, la finalul lecturii – savuroase, de altfel -, am avut un fel de viziune (imaginaţie) cu Pavel, care ar fi scris şi că s-a făcut japonez cu japonezii…
Că ar fi stat într-o scăldătoare de lemn, plasată într-o cămăruţă îngustă, cu o gheişă care îl spăla pe spate cu un mănunchi de nuiele aromate, fără ca bietul om să-i poată cere nevestei îngăduinţa, şi chiar neavând încotro, că rămânea bine mersi flămând, dacă nu suporta ca un erou greutatea diferenţelor cultu(r)ale.
Luaţi măgarul – o poveste cu zoohumanoizi
septembrie 18, 2009 at 10:39 pm | In De toate | 4 CommentsTags: Dimitrie Cantemir, eau-de-vie, Ferma animalelor, Istoria ieroglifică, lumea ca o ferma, magar, margaritare, Orwell, porci
După ce vazusem în inbox subiectul ‘cela de mail al unui animal gânditor, venind de la piaţă, mi se mai întâmplă o întâlnire “animalicească”, cum văzui bine că e de rost de când cu zoohumanoizii ce-s peste tot.
Dincolo de faptul că unii ne invidiază că mai avem piaţă, cu produse organice, cu legume şi fructe netratate cu hormoni de creştere (doar dacă le recunoşti), etc., etc.,
…dincolo, aşadar, de această fericire măruntă,
…la care să o mai adăugăm şi pe aceea că întâlnim oameni zi de zi, nu ca alţii care într-o săptămână, două, o lună, nu văd alte feţe decât pe cele din casele lor sau, în cel mai fericit caz, pe ale vecinilor…,
…la care, să zicem, că mai adăugăm fericirea că am trecut şi prin literatură, unde lumea e (ca) o fermă, chiar dacă scrierile cu dobitoace au o cheie umană de (răs)tălmăcire…
…şi să nu pomenim decât de Struţocămila şi Inorogul etc. din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir…,
… sau de Ferma animalelor a lui Orwell, un fel de republică a animalelor socialiste…,
…dincolo de toate astea, aşadar, trecând eu pe lângă un fel de terasă stradală, unde şedeau oamenii la un pahar de vorbă şi de apă-de-viaţă (distractiv, – sau nu? -, dar în franceză, rachiul este eau-de-vie),
…trecând deci pe lângă aceşti însetaţi de “apă-de-viaţă”,
…un domn care stătea la masă, având ceva nasol de împărţit cu un altul care stătea în picioare,
…şi văzând că trec eu prin apropiere, strigă către mine:
- Luaţi, doamnă, măgarul ăsta şi duceţi-l de-aici!
Iar cel “strigat pe nume” s-o fi recunoscut ca atare, de vreme ce n-a protestat defel împotriva apelativului.
Să ne mire oare că oamenii răspund când îi strigi: Măgarilor!?
*
Morala:
Cine n-are porci cărora să le dea mărgăritare, să-şi ia măgari! 
De scripca mută
septembrie 12, 2009 at 3:45 pm | In De toate | 14 CommentsTags: scripca muta, Samuil Mitra, lebada, Lucienne Boyer, Mon coeur est un violon, signe, cygne
În traducerea lui Jean Poncet, versul lui Blaga
Lucian Blaga este mut ca o lebădă
sună la fel de simplu:
Lucian Blaga est muet comme un cygne.
Nimic deosebit în această traducere. Lebădă este cygne în franceză. Nimic care să ne reducă la tăcere, măcar cum au redus românii lebedele la muţenie, după ce le-au degustat pe meleaguri vieneze.
Însă ceea ce e deosebit e omonimia fonetică dintre cygne şi signe, dintre lebădă şi semn: Lucian Blaga este mut ca un semn…
De la semnul mut până la scripca mută e cât o aruncătură de băţ. Rostul semnului e să transmită, rostul scripcii e să (în)cânte.
Cum se face că semnul rămâne intraductibil, incomprehensibil, iar scripca nebăgată în seamă, dezacordată ori mânuită de ignoranţi?
Il faudra leur dire…
august 29, 2009 at 10:03 am | In De toate | 1 CommentTags: Francis Cabrel, Il faudra leur dire, videoclip
Iată un videoclip de Francis Cabrel, care m-a făcut să mă gândesc la un lucru: să faci bine şi cineva să se împiedice în binele făcut şi să te taxeze pentru el!…
Il faudra leur dire…
Ce să le spui?
Să le spui că binele pe care sufletul tău îl face îţi poate aduce durere… Sufletul oboseşte uneori. Sufletul poate fi rănit.
Când faci bine prin duhul, ca fiinţă duhovnicească, duhul tău nu va obosi. Şi nici nu va avea aşteptări de la oameni. Doar de la Dumnezeu.
*
*
Când voi avea vreme, voi traduce cuvintele. Deocamdată le puteţi citi în original! 
Înţelepciunea neştiinţei – Fetiţa cu îngerul
august 20, 2009 at 6:21 pm | In De toate | 6 CommentsTags: copii, inger, intelepciune, nestiinta, raspunsuri inedite
Am mai scris despre înţelepciunea neştiinţei aici şi aici.
E o chestiune care mă preocupă: de ce aceste lucruri sunt ascunse de cei înţelepţi şi descoperite pruncilor?
De ce înţelepciunea acestei lumi este nebunie înaintea lui Dumnezeu, iar noi tot alergăm după cea dintâi?
Cerurile se deschid pentru prunci şi se închid pentru cei aşezaţi de oameni în fruntea mulţimilor…
După ce a văzut măicuţele dintr-o mănăstire, o fetiţă a întrebat dacă ele nu se îmbracă niciodată altfel, decât în negru, şi dacă ies vreodată de acolo, la restaurant, de exemplu. Spre surprinderea ei, răspunsul a fost NU. Şi după ce a întrebat ce fac toată ziua, iar răspunsul a fost că se roagă, confecţionează obiecte de cult etc., concluzia a fost simplă pentru ea, dar uluitoare pentru cei de faţă: “Aha, ăştia sunt zeii!”
Continue reading Înţelepciunea neştiinţei – Fetiţa cu îngerul…
Nu vă EMOţionaţi!
august 8, 2009 at 11:42 am | In De toate | 6 CommentsTags: machiaj emo
Auzeam întâmplător zilele trecute cum o doamnă în vârstă se mira ce nume şi-au ales pentru albumul foto nişte adolescenţi din proximitatea ei: ALBUMUL DISPERĂRII!
Femeia rămăsese interzisă!
Cum să numeşti aşa un album, care ar trebui să conţină amintiri… mai ales plăcute? Nu pe acelea le arhivăm?
Ceea ce nu ştia femeia, probabil, este că disperarea e un brand. Sau şi un brand. EMO-ţionaţii învaţă cum să se boiască pentru a fi cool. E vorba de ştiinţă şi interese comerciale:
Lăcrămaţii protesta(n)te
iulie 27, 2009 at 12:07 pm | In De toate | 9 CommentsIată un comentariu preluat de aici:
Nu știu dacă, într-adevăr, sînt prea puține bloguri evanghelice feminine. (…)
O remarcă mai importantă însă: n-aș spune că “blogurile femeilor sînt mai echilibrate și mai încărcate de spirit”, aș spune mai degrabă că sînt feminin-lăcrămoase și lipsite de miză. Puteți să-mi dați un exemplu de dezbatere pe vreun blog feminin?
La numele predicativ “feminin-lăcrămoase”, aş avea ceva de comentat. O atitudine de condamnare a plânsului este anticreştină şi antiumană. Impresia că eşti puternic dacă nu îţi dau lacrimile este o falsă impresie şi frizează prostia. Continue reading Lăcrămaţii protesta(n)te…
Carla Bruni – Quelqu’un m’a dit
mai 15, 2009 at 10:40 pm | In De toate | 6 CommentsPentru mine, cel puţin, a fost interesant să văd cu ce se mai ocupă unele prime doamne. Acţiunile de caritate sau politica sunt (au fost) la modă, însă mai puţine soţii de preşedinţi sunt… artiste.
Am ascultat – din curiozitate – câteva melodii ale Carlei Bruni, (momentan) prima doamnă a Franţei. Mediul familial, cu un tată compozitor şi o mamă pianistă, a fost, negreşit, propice dezvoltării abilităţilor ei artistice. Carla a ales chitara.
Mult romantism în cântece, note grave, uneori chiar prea puţin feminine. Un stil recitativ, ca şi cum s-ar declama pe o scenă (intim/izat/ă) poveşti. Sau… replici. Piesa Le toi du moi m-a făcut să-mi amintesc de Replicile eminesciene.
Totuşi, cu trei albume ieşite pe piaţă, s-ar putea spune că muzica n-a fost pentru Carla Bruni doar un moft. Continue reading Carla Bruni – Quelqu’un m’a dit…
La ce mai e bun blogging-ul?
mai 6, 2009 at 3:12 pm | In De toate | 8 CommentsAm citit aici cum un englez a câştigat jobul râvnit de 35 000 de oameni: 6 luni pe o insulă, într-o campanie de publicitate.
Pe lista cerinţelor pentru candidat, se afla şi blogging-ul!
*
Se poate şi mai rău, se poate şi mai bine
aprilie 30, 2009 at 2:11 pm | In De toate | 10 CommentsTags: faze cu cersetori
*
Într-o maşină luxoasă, care mergea către vama cu Bulgaria, erau patru bărbaţi. Genul de “mafioţi”, tipi de bani gata, cu costume negre şi cămăşi albe, cu ochelari negri…
Unul dintre cei patru bărbaţi, aflat pe bancheta din spate, avea în antebraţ şuruburi şi o tijă, care erau la vedere, dacă îşi dădea la o parte haina pusă pe umăr…
Maşina fu prinsă într-un ambuteiaj, aşa că cerşetorii îşi făcură repede apariţia pe lângă coada de autovehicule oprite fără voie. Continue reading Se poate şi mai rău, se poate şi mai bine…
De 1 Aprilie
aprilie 1, 2009 at 2:23 pm | In De toate | 8 Comments
Dacă eşti păcălit de 1 Aprilie, francezii spun că ai mâncat sau că ţi-a dat cineva “poisson d’avril”, adică “peşte de aprilie”. De fapt, pescuitul e interzis în această perioadă.
Legendele care circulă în legătură cu prima păcăleală făcută vreodată de 1 Aprilie sunt multe. Continue reading De 1 Aprilie…
De-ale crizei (5)
martie 27, 2009 at 7:23 pm | In De toate | 6 CommentsTags: criza in imagini haioase si graitoare, pusculita de criza
De-ale crizei (4)
martie 27, 2009 at 7:21 pm | In De toate | Leave a CommentTags: cravata de criza, criza in imagini haioase si graitoare
De-ale crizei (3) – Shopping vs. Theater
martie 12, 2009 at 1:50 pm | In De toate | 8 CommentsTags: criza in imagini haioase si graitoare, teatru sau shopping?
Choice:
Coadă la bilete la teatru:
De-ale crizei (2) – Raffarin vs. Munch
martie 12, 2009 at 1:45 pm | In De toate | Leave a CommentTags: criza in imagini haioase si graitoare
de (re)ţinut minte
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu.-
de (a)mestecat
Fictiune vs Realitate
-
-
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.
