Cum e corect? (5) – comfort / confort, să aibe / să aibă


Pentru că am găsit pe bloguri şi alte site-uri o serie de cuvinte scrise “după ureche”, am adunat câteva pentru a le atrage atenţia celor ce mai vor să scrie corect.

O soluţie simplă, când nu sunteţi siguri de grafia unui cuvânt, e să aruncaţi o privire în DEX.

Iată câteva exemple:

comfort / confort

dublicitate / duplicitate

inadegvat / inadecvat

supţire / subţire

optuz / obtuz

oribilat / oripilat

obţional / opţional

Vedeţi în imaginea de mai jos obţional / opţional într-un meniu:

cunoştiinţă / cunoştinţă

acţibild / abţibild

ansamblat / asamblat

ghiaţă / gheaţă

mase incluse / mese incluse (greşeală pe care am auzit-o şi pe Realitatea TV).

glesnă / gleznă

gerunchi / genunchi

bagnotă-bacnotă / bancnotă

aevea / aievea

defectoasă / defectuoasă

unflat/ă / umflat/ă

triunf / triumf

monstră / mostră

delicvent / delincvent

duminecă / duminică

întodeauna / întotdeauna

*

Iată şi câteva forme verbale scrise incorect în mod uzual:

să aibe / să aibă

tu areţi bine /tu arăţi bine

iai cartea / să iei cartea

nu-mi iasă nimic / nu-mi iese nimic

vrea să iese afară / vrea să iasă afară

trebuiesc / trebuie

mohneşte / mocneşte

*

Lista rămâne deschisă pentru completare!

About these ads

About A.Dama

http://adamaica.wordpress.com
This entry was posted in (De)scris corect and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

98 Responses to Cum e corect? (5) – comfort / confort, să aibe / să aibă

  1. rodica botan says:

    Pai… a.dama… eu am vorbit in alte “limbi” pina acuma…
    Cred ca eu ti-am furnizat citeva exemple… daca nu cumva toate. Abtibilduri… auzi… pai pe asta nu l-am stiut bine niciodata. Vai de sufletelul meu… ca nu-s nici colo, nici dincolo. Si ma mai si sifonez ca Alin face migrene cind imi citeste articolele…

    Si acum intr-o nota mai serioasa… este exact ce-mi trebuie. Ca n-as avea timp sa stau jos si sa invat, dar de-acum cred ca stiu citeva cuvinte corect, chiar daca nu toate de aici… “confort”, de exemplu…
    Numai cu unele parca nu-s impacata. Hai sa zic ca vreau sa spun fraza:”Nu trebuiesc la nimeni”…de ce nu-i corecta?

    Apoi batrinii mai ziceau “cind ma asez pe gerunti la rugaciune”… ce-i rau cu arhaismul asta? Ca eu asa am crezut ca e o forma veche a cuvintului si nicidecum gresita. Ca stiam ca se spune acuma genunchi… Si mi se pare curios ca asamblat, desi vine de la ansamblu sau asa mi se pare mie ca de acolo vine… nu-l mai are pe n.

    Acuma eu vorbesc de-a mele ca nu am scoala in privinta asta. Curat murdar…ce sa zic…noroc ca nici americanii nu-si stiu bine limba, asa ca ma simt destul de…”confortabil”

  2. Pingback: Gramatica ne dă dureri de cap « Flori de Nard

  3. calatorru says:

    bagnota – bancnota :)
    aevea – aievea
    mohneste – mocneste

  4. A.Dama says:

    Rodica,

    Aici nu poate nimeni revendica unicitatea, că doar el singur ar greşi!
    Suntem într-o oală: toţi greşim. Chiar şi gramatical. :P
    Se întâmplă de multe ori să scriem cum traducem automat din alte limbi în română, de aceea mulţi vorbitori de engleză scriu în română “comfort”, “comfortabil”, deşi corecte sunt variantele cu “n”. La fel, se scrie “merci”, chiar dacă ar trebui “mersi” în română.
    Alte greşeli vin din reflex. Ne-am obişnuit într-un fel şi nu prea reuşim să ne corectăm. Şi eu aveam un verb pe care l-am folosit greşit până după studenţie, fiindcă aşa m-am obişnuit cu el de când eram mică. L-aş putea considera argou, dar “circulaţia” lui e prea restrânsă.
    În fine, evident că sunt cuvinte pe care nu le vom regăsi în DEX, cum aminteai tu de “gerunţi”, însă când se scriu articole pe bloguri, dacă nu e vorba de literatură dialectală, ar fi mai util să se folosească termenii din dicţionar. Aşa pot da şi eu exemple: harlubă, moroci, stromojac etc.
    Cât priveşte verbul “a trebui”, el are un regim special, asupra căruia voi reveni în aceste articole. În orice caz, corect e “nu-i trebuie nimănui”. Uită-te la linkul de mai jos, la litera T, pentru nişte exemple cu “a trebui”.
    http://ebooks.unibuc.ro/filologie/NForascu-DGLR/maina.htm
    Formele asamblat / ansamblu – nu pot să le explic decât cu exemplele din franceză. “Ensemble” – înseamnă “ansamblu” şi “împreună”, iar verbul de la care vine românescul “a asambla” e “assembler”, care n-are niciun N.

  5. A.Dama says:

    Călătorrule, mulţumesc! :) Voi completa lista din articol. La “bancnotă”, se greşeşte şi cum ai exemplificat tu, şi cu “bacnotă”.

  6. calatorru says:

    imi place “hedaru” :)

  7. A.Dama says:

    Multu’,
    Calatorrule!
    Sigur nu te-neci in valuri?

  8. calatorru says:

    sigur ca nu-i sigur :):P
    ia ce/am mai gasit:
    defectoasa – defectuoasa
    unflata – umflata
    si si aia cu inoptat- innoptat :D

  9. A.Dama says:

    Călătorrule, mă gândeam să pun separat, într-un alt articolaş, cuvintele cu 1 N sau 2 N.
    Celelalte le adaug la listă.

    Cu mulţumiri! :)

    • johnny says:

      Nu e cumva “pe celelalte” ? Era o problema cu utilizarea modurilor subiectiv\acuzativ parca? …ce mult a trecut de atunci

      • A.Dama says:

        Johnny, e bine „pe celelalte”. :)
        Nu prea există moduri subiectiv / acuzativ. Dar există cazuri nominativ / acuzativ.

        • johnny says:

          :)) stiam eu ca a trecut prea mult timp. si mai multa a fost indiferenta decat timpul. oricum, felicitari pt ce faci :D

          • A.Dama says:

            Johnny, important e că ne înțelegem, chiar dacă timpul ne mai șterge cuvintele din memorie… Și din obișnuință. :)

            • johnny says:

              Undeva in lume exista o limba cu pacanituri…exact “zgomotele” pe care le scoteam noi cand eram mici, tribul ala de africani a reusit sa le transforme in “sunete” si culmea, sa se si inteleaga folosindu-le. Mai mult, este una din cele mai vechi limbi de pe pamant si e considerata si una dintre cele mai complexe, avand peste 100 de sunete diferite. Acum, umflandu-ne putin in pene, consideram ca noi suntem ceva mai evoluati, avand litere si cuvinte. Nu ar fi frumos in spiritul asta sa le si folosim corect? Macar pentru hranirea orgoliului. :D

            • A.Dama says:

              Ba da, Johnny, așa e frumos. Voi vă jucați de-a africanii când erați mici? Și scoteați tot felul de sunete?
              Noi ne jucam de-a indienii… :)

            • johnny says:

              :)) pai noi eram atat de rar spalati incat si daca ne-am fi jucat ca indienii, ne spuneau vecinii “bai pui de africani, duceti-va la triburile voastre”

            • A.Dama says:

              Johnny, noi eram la zi cu spălatul… ;)
              Se vedea că suntem „indieni” doar fiindcă ne puneam pe cap câte-o coroană de frunze. :)

  10. agnusstick says:

    Ar fi bine să trebuie! Dar e doar facultativ… să te perfecţionezi.
    Votez cu “să trebuiască să se schimbe”! Dar să nu trebăluiască nimeni dacă se află doar în treabă şi n-are trebuinţă de a fi necesar (ca mine, de egzemplu). Vin zile fierbinţi/Printre terebinţi!/A mele trebuinţi/E doar năzuinţi/Simple şi cu minţi/Of, of, măi, măăăăi!

  11. A.Dama says:

    O să trebuiască să iau şi de la tine dintr-un comentariu un (i)egz-amplu, Agnusstick.
    Sau mai văd dacă reformulez construcţii asemănătoare. :D
    Nu-i necesar neceunde carele va să zică, da’ nu poci rime amu nită să re-turnez.
    Zilele trecute auzeam pe cineva cu enumerez şi digerez. În orice ordine. Şi nu mai ştiu dacă chiar e rost de corectat. Bănui(fără esc) că tot o apă ş-un pământ s-a alege şi-i zăbavă / că de n-am fi de ispravă / de-o fi una, de-o fi alta / bucuroşi le-om duce toate / că nu mai scrie îngerul cu unghia pe tencuială.

  12. agnusstick says:

    Care sunt erorile în fraza:
    “Am să-l consult pe Marius, pentru că şi el confruntă păcatul.”
    a) Marius ar trebui să mă consulte pe mine.
    b) Marius se confrundă pe sine cu altceva, şi oricum e în romgleză.
    c) Orice confruntare e păcat, chiar şi cu păcatul.
    d) Nici una din variantele de mai sus.
    e) Toată fraza este greşită şi păcătoasă.
    (0 Puncte, 9 din oficiu, 1 din debara)

  13. agnusstick says:

    Acele lucruri trebuiau, sau nu trebuia să se întâmple? (Votez pentru nu trebuia, că oricum erau rele.)

  14. A.Dama says:

    Agnusstick, dacă ar trebui să editez fraza, aş opta pentru:
    Voi sta de vorbă cu Marius, fiindcă şi el se confruntă cu păcatul.
    Rămâne de discutat ce variante mai sunt.
    a) “A consulta” înseamnă că “eu consult pe cineva” sau “mă sfătuiesc cu cineva”?
    b) Marius se luptă împotriva păcatului. :)
    c) Confruntarea e poruncă: “Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.” (1 Petru 5,9)
    d) “Niciuna” se scrie împreună, potrivit DOOM, iar dacă urmează un plural după prepoziţie, trebuie “dintre”, nu “din”.
    Niciunul din clasă…
    Niciunul dintre colegi…
    e) Fraza e greşită pe ici, pe colo, dar are sens. Confesiunea e bună. :P

  15. A.Dama says:

    În privinţa lui “a trebui”, Agnusstick, el are şi formă personală, nu doar impersonală, iar la pers. a III-a plural, imperfect, forma e “trebuiau”.
    Ei trebuiau să meargă.
    Lucrurile trebuiau să se întâmple.
    .
    Înainte de “sau” n-ar trebui virgulă, fiind conjuncţie coordonatoare. Excepţie face enumerarea: Veniţi oricare, sau tu, sau ea!

  16. agnusstick says:

    N-am înţeles dacă se acceptă sau nu ambele forme de trebuinţă, personală şi impersonală. Eu mă gândeam că înlocuiesc cu “Era nevoie să se întâmple, deci trebuia să se întâmple.” Dar e posibilă şi varianta “Era nevoie de lucrurile acelea, ele trebuiau cuiva.” Ceaţă deocamdată…
    În privinţa virgulei (nu vir-gulii), nu prea sunt de acord, teoria mi se pare super OK, dar în fraza mea se aplică mai mult ex cathedra. Eram perfect de acord într-o chestie gen “trebuiau sau necesitau”, dar în “A sau non-A” spun şi vreau să se audă ritmul a două fraze contrase: “E bine A? Sau non A?”. Respiraţia trebuie şi ea reprezentată grafic… Părerea mea de rebel!

  17. agnusstick says:

    Iertare, m-am exprimat neclar: mi se părea că nuanţa impersonală a exemplului cere forma impersonală, “trebuia”. Dar e bine că s-a clarificat şi existenţa ambelor forme. Poate că alegerea se face după “simţ”, nu după reguli stricte.

  18. A.Dama says:

    Agnusstick,
    Se întâmplă să hotărâm noi dacă verbul “a trebui” e folosit personal sau impersonal.
    Din păcate, nu am aici o “reţetă” riguroasă.
    De fapt, chiar dacă n-am scris niciodată reţete culinare aici, mi se întâmplă mai tot timpul să inventez ce ingrediente adaug în oală, cratiţă, tigaie sau tavă, după nevoi… În 99% din cazuri îmi iese bine, dar nu m-aş apuca să învăţ pe nimeni să meargă “pe inventate”, ca mine! :D
    Cu gramatica, ar fi ceva mai exact, măcar în punctele esenţiale. :P
    Chestiunea cu pauzele ne încurcă rău de tot, îţi spun eu, că am păţit-o. Tendinţa de a emfatiza subiectul, de exemplu, mă determină uneori să pun virgulă între subiect şi predicat, ceea ce e “ilegal” gramatical…
    C’est la vie, vorba cântecului.
    Mergem mai departe… cu puncte şi virgule, cu semne de exclamare, dar mai ales cu semne de întrebare. :)

  19. Foarte încântată de dorinţa de a ne perfecţiona limba română. Mărturisesc că stau cu niscaiva cărţi pe birou tocmai pentru a-mi ajusta şi eu micile “colţuri” care umbresc frumuseţea limbii române.
    Ce părere aveţi despre următoarele cuvinte:

    Se merită – merită
    Pentru căci – pentru că
    Duminecă – duminică
    Talmoş-balmoş – talmeş-balmeş
    Monstre – mostre
    Maieu – maiou
    Delicvent – delincvent

    „Am aflat prin intermediul mass-mediei despre vaccin, iar acum am o motivaţie bună să merg la doctor pe doi februarie.” – Câte greşeli sunt în frază?

    Eu vă recomand “Noul Dicţionar Universal al Limbii Române”, “DOOM-ul” şi alte cărţi de genul: “Erori frecvente în limbajul cotidian”, Ilie Ştefan Rădulescu sau “Cum scriem? Cum ar trebui sa scriem?”, Corneliu Dimitriu.

    Nu toate variantele online (şi chiar unele dintre cele tipărite) sunt bune! Încercaţi o a doua sursă!

  20. A.Dama says:

    Cămara sufletului, bine-ai venit! :)

    Merită / se merită le folosesc în funcţie de context. Există contexte în care merg amândouă.
    Pentru căci e complet greşit, dar aveam intenţia să scriu despre într-un alt articol.
    Talmoş-balmoş l-aş accepta ca regionalism, dacă aş avea cunoştinţă că are o arie mai mare de folosire. Chiar dacă acum, pe loc, mi s-a făcut dor de balmoş. :P Corect e “talmeş-balmeş”.
    Duminecă nu-l recomand, îl voi trece în articol.
    La fel, monstre şi delincvent.
    Maieu l-aş accepta, variabil pentru maiou, fiindcă e prea încetăţenit.
    Nu pricep chestiunea cu greşelile din frază, ar trebui să ne luminezi! :) Aş edita fraza să sune mai româneşte, îndeosebi topica, dar în rest nu ştiu dacă e vreo problemă cu a afla despre / de, a merge pe / în…, pe doi / două?
    Mulţumesc de indicaţiile bibliografice! Cu voia ta, le voi trece în următorul articol.
    În orice caz, ceea ce mi-am propus eu prin articolele astea a fost să corectăm îndeosebi greşelile frecvente şi pe care le consider eu mai grave, fără a folosi un limbaj atât de specializat, încât oamenii să fugă de la prima ochire. :)

  21. AlexB says:

    :)) ooooo, cu aievea am doua probleme!

    Mai bine zis, unii dintre vizitatorii site-ului meu au probleme.

    Unii, zic “aevea”… altii cred ca aievea inseamna “ceva de vis”.

    De unde pana unde, nu stiu!

  22. A.Dama says:

    AlexB,
    E foarte drăguţă faza cu visarea aievea, adică un fel de visare cu ochii deschişi! :)

    “Aevea” nu e corect, însă unii trebuie să verifice asta înainte, fiindcă din reflex pronunţă un “i” înainte de “e”.
    Dar când mai aud la televizor un “EA a plecat”, fără acel “i” care să înmoaie pronunţarea lui “e”, e ceva ce zgârie. :D
    .
    Chiar aşa, de ce ai ales “aievea”? :)

  23. Salutare!
    Sunt cateva greseli care se fac foarte des, insa rar avem ocazia sa primi o explicatie. De ce e gresit!
    „Am aflat prin intermediul mass-mediei despre vaccin, iar acum am o motivaţie bună să merg la doctor pe doi februarie.”
    In primul rand… “mass-mediei” este gresit. Este prescurtarea la mass communication media, adica mijloace de comunicare in masa. Intotdeauna se va scrie mass-media! Poate o sa postez candva o explicatie mai complexa. Acu sunt pe fuga!
    Am motiv si nu motivatie si voi merge la doctor pe doua (si nu pe doi) februarie!

  24. A.Dama says:

    Cămara sufletului,

    Eu am dat în DOOM peste expresia “prin intermediul mass-mediei”. Da, e precizată şi forma de genitiv.
    Limba evoluează, totuşi, chiar dacă s-a eliminat acel “communication”, expresia e deja asimilată.
    Cât despre a avea o motivaţie bună / a avea un motiv bun – de ce nu se pot lua în variaţie liberă? Îţi spuneam mai sus că aş fi editat fraza. Aş fi optat pentru “acum mă simt motivat să merg la doctor”.
    Despre “două februarie”, şi nu doi, încă nu ştiu dacă e “lege”.
    Academia dictează.
    După a mea părere, nu trebuie “două”, pentru că nu zicem “una februarie”, ca să punem femininul apoi: două februarie. Dacă francezii au maşina la feminin, atunci orice marcă de maşină se socoteşte a fi la feminin: une Renault, une Mercedes, une Toyota. În română, diferenţiem genul mărcilor de maşini, un Mercedes, o Toyota.
    E cam vraişte… :)

  25. AlexB says:

    De ce am ales “aievea”? intrebare simpla, raspuns mai complicat…

    Dar sa sintetizez: pentru ca intr-adevar vreau sa dau oamenilor ceva real, palpabil, intr-un mod limpede, deschis.

    Oare voi reusi?

  26. agnusstick says:

    Aha! Bine-mi pare Maică, n-am ce-ţi face! Să vezi şi tu cum e, ce simt eu şi cum mă chinuie dictatura gramaticii! Sâc-sâc! Hî-hî-hî!

  27. agnusstick says:

    Că veni vorba de frustrări, cum e posibil să zici, ca academician (e voie aşa? am respect pentru regula antifonică) “mass-mediei”? Mai grav ar fi “mass-medii”, aşa nu are voie nimeni să zică, dar nu cumva e presupus de “mediei”? E clar că academicienii (?) sunt o parte de stânga sau catolici (cei care au votat pentru mass) şi restul de dreapta (populari). Dacă “media” e deja plural, de ce acceptăm în unele cazuri ceea ce impune limba (populară!) vorbită, iar în altele ţinem cu dinţii de reguli? Ştiu, nu am fost cuminte, dar nu m-am putut abţine… Mă ierţi?

  28. A.Dama says:

    AlexB,
    Îmi aminteşti de Eliade, pentru care “realitatea” era cea de dincolo. Şi o funcţie a artei era să te transporte în “realitate”. :)

    Să te ajute Tata să fii aievea, ca să vină cât mai mulţi la realitate! :)

  29. A.Dama says:

    Agnusstick,
    N-ai de ce să îţi ceri iertare! Există multe controverse pe tărâmul gramaticii, al ortografiei, specialiştii îşi dispută părerile, iar oamenii de rând, orice-ar face, tot greşesc faţă de unii sau faţă de ceilalţi.
    Clujenii n-au fost de acord cu trecerea la scrierea cu “â” după ’89, dar fiindcă bucureştenii au ţinut morţiş să facă “revuluţie” şi-n scriere, au făcut legea.
    Mie mi se pare extrem de vătămător faptul că se folosesc după bunul plac multe cuvinte intrate recent în limbă, fără să existe un for care să le reglementeze, să aleagă o singură uzanţă. De ce avem şi sit, şi site (pronunţat sait), şi icoană, iconiţă, şi icon etc. Dacă limba română e fonemică, ar trebui mers pe varianta “scriem cum auzim”, însă tot la balamuc ajungem.
    Până să se reglementeze astfel de chestiuni, eu continuu să pledez pentru o scriere corectă – măcar la nivel elementar, iar problemele de fineţe le putem discuta, chiar dacă nu vom ajunge niciodată să scriem legea.
    By the way, dacă tot suntem la “lecţia” de română, mă gândeam că abordarea academică ar fi numa’ bine gustată de copii… acade(a)-mică. :P

  30. A.Dama says:

    da, Călătorrule, aşa-i! :)
    de unghi vorbeam… :P

  31. calatorru says:

    intodeauna- intotdeauna
    triunf – triumf

  32. A.Dama says:

    Călătorrule,
    Mulţumesc! :)

  33. MIRCEA CANTOR says:

    CUM ESTE CORECT: TOTI CEI CARE ASCULTA, SAU TOTI CARE ASCULTA?

  34. A.Dama says:

    Mircea,
    Corect este „toți cei care ascultă”.
    Ar fi fost interesantă întrebarea: „toți cei care ascultă” sau „toți cei care ascultați”. :)

  35. Smbdy`sGirl says:

    Ce mă bucur că am dat de pagina asta :) … ma disperă un cuvânt încă din facultate , de pe vremea când bănăţanu’ se certa cu ardeleanu’ şi mai ales cu olteanu’ (să nu uităm că oltenii consideră că ei vorbesc corect gramatical şi literar – deci nu pot să fac diferenţă între literar si literal) … despre cum se zice corect ….

    goange/gongi ?
    mă apropi(i)/mă apropiu ?
    vis a vis/vizavi ?

    …. mai am unele dileme, dar văd că nu-mi vin în minte acuma.

    Lume, lume… ce părere aveţi despre perfectul simplu în vorbire?

    • A.Dama says:

      Smbdy`sGirl,
      Goange.
      Mă apropii.
      Vizavi. (Vis-à-vis e expresia din franceză.)
      Lubeniță (teoretic). Practic, ca regionalisme, se acceptă mai multe forme.
      Perfectul simplu folosit în vorbire e o marcă dialectală.

  36. Smbdy`sGirl says:

    Lubeniţă sau lebeniţă? :)

  37. Smbdy`sGirl says:

    goange?… really? ce urat! oamenii nu stiu cum se foloseste perfectul simplu… nici cum si nici cand. eu stiam ca este incorect in vorbire (excluzand cand vrei sa vb la trecutul “apropiat”) …. oh well…. mersi ca mi-ai raspuns… abia acuma am vazut :|

  38. Smbdy`sGirl says:

    Din facultate m-am obisnuit cu ei… am invatat si limba lor :) … am si fost prin oltenia… e ok, i-am trait :))))
    faza cu goange, de la ei o stiu… si ne certam la sange pe “gongi-goange”.. cum este corect :) asta e… ma conformez, ce sa-i faci

    p.s. nu sunt mare fan olteni… cu toate ca am ceva prieteni buni cu sange oltenesc =))

    • A.Dama says:

      Smbdy`sGirl,
      N-am experiențe consistente cu oltenii, așa că nu mă pot lăuda ca tine!:) Am fost în zonă și i-am auzit „pe viu”. Iar la dialectologie mi-am luat examenul onorabil, deși am socotit că e cea mai inutilă materie…:P
      E frumoasă doar pentru picanterii… În rest, pentru cercetători…
      Nu știu cum e cu „gongii”, că n-am auzit de ei.
      Mi-e greu cu căpșunile și căpșunii.:D
      Succes la… „conformat”!

  39. Sandi says:

    Ma bucur si eu ca la o ora atat de tarzie am gasit acest blog, desi marturisesc faptul ca mintea mea nu poate fi ft limpede ca si dupa 8 ore de somn :p
    Vreau totusi sa intervin si eu cu 2 chestii. Am invatat in facultate la OOP – ortografie, ortoepie si punctuatie ca ”se merita” e gresit in orice context s-ar afla. N-am stiut nici eu treaba aceasta pana atunci.
    Clujenii, in mod special, folosesc ora doi, ceea ce e incorect. Ora doua este varianta corecta, chiar daca nu spunem ora una. stiam si explicatia, insa acum nu mai pot da prea mult randament. sorry.
    O sa revin :) nb

  40. eLioR. says:

    clujenii zic ora DOI??? nu-mi vine sa cred. numai pe unguri i-am auzit spunand asa, pt ca ei nu stiu folosi corect pluralul. au scuza. dar romaniii???

  41. Smbdy`sGirl says:

    da.. am o prietena maramureseanca… din Targu Lapus, de pe langa Baia Mare, facultatea facuta la Cluj. Spune ora doi :)))) si oradenii la fel :))) simpatici ardelenii :)))

    A.Dama… nu stii “o goanga, doua gongi”? esti din Timisoara? ca ar fi ciudat sa fii de aici si sa nu stii “gongi” nu “gongii” :P :)

    • A.Dama says:

      Smbdy`sGirl,
      Nu știu de gongi. Mai învăț.
      Sunt sigură că în două decenii de Oradea, n-am auzit niciodată „ora doi”. :P
      Nici măcar de la maghiari.

      Mai am însă mirări. De exemplu, nu înțeleg de ce nu există linghișpir în DEX.

  42. Smbdy`sGirl says:

    care-i treaba cu “se merita” ?

  43. elioR. says:

    oradenii nu spun ora doi. cel putin eu nu am auzit pe nimeni. si stiu ce spun. : )) numai pe unii unuguri i-am auzit, cum am si zis mai sus.

  44. Sandi says:

    orădenii nu spun deloc ora doi :) sunt orădeancă, deci cunosc ;) probabil doar cei ce au făcut facultatea la Cj, și în loc să învețe și ei ceva bun, învață greșit.. zic și eu :p nici chiar maghiarii orădeni nu greșesc aici.
    cât despre cuvântul goangă, am să vă dezamăgesc spunându-vă pluralul lui corect : goange. În facultate cel mai șocată am fost când am auzit pluralul de la gogoașă, care ar fi gogoși.Și mai absurd mi-i s-a părut faptul că se spune două gogoși, iar nu doi gogoși. Am fost atât de alarmată la acel seminar, încât profesoara nu știa cum să mă convingă că ceea ce pe mine ”mă zgâria la ureche” era de fapt varianta corectă.
    În fine.. dacă mai aveți nelămuriri cu privire la anumite cuvinte folosite la plural, întrebați :)
    A.Dama, cât despre verbul a merita în expresia, pe care tu ai folosit-o mai sus, consider că e cât se poate de logică și chiar mă bucur că ai notat-o. În celelalte cazuri însă, a merita și a renta, se spune că nu au formă reflexivă.
    Pluralul cuvântului căpșună e atât căpșune cât și căpșuni :)
    Corect e lubeniță deși ardelenii spun mai mult lebeniță, deci și eu :D
    N-aș spune că perfectul simplu ar fi un dialect sau că ar fi greșit, deoarece și acesta face parte din modurile personale ale gramaticii limbii noastre, însă la fel și eu ca mulți dintre voi nu-l folosesc, iar când auzeam pe cineva utilizându-l, puteam să știu că e oltean/că ;))
    Ce părere aveți despre singularul cârnat, al cărui plural e cunoscutul cârnați? Vă spun sincer că atunci când am auzit această versiune corectă, simțeam că parcă nu era terminat cuvântul :P sau poate doar mie mi se pare :) pt. că pufuleț se termină în ”ț” și mă așteptam ca la fel să fie și în cazul cârnatului ;))
    Îmi suna ciudat și singularul caramelă, pt. că în copilărie spuneam caramea :)
    oh multe îs.. de aceea nu există om care să nu greșească. Totuși doresc mult succes fiecăruia ;)

  45. MIRA says:

    verbul “trebuie” este un verb impersonal (adica nu-si schimba forma indiferent de persoana).
    In concluzie corect se zice: eu trebuie sa …………..
    tu trebuie sa……
    el sau ea trebuie sa……….
    noi trebuie sa…………
    voi trebuie sa……………..
    ei sau ele trebuie sa……….
    FORMELE trebuieste, trebuiesc, trebuim, trebuiti si mai stiu eu care mai sunt folosite NU SUNT CORECTE!!!!

  46. A.Dama says:

    Sandi,
    Mulțumesc de păreri și exemple!
    Nu știu să fi auzit nici în Cluj „ora doi”. Îi mai pot întreba pe amicii mei clujeni dacă au auzit așa ceva. Eu m-am învârtit prin medii mai „curate” dpdv gramatical.
    Pluralul de la gogoși a trebuit să-l caut pe când editam o carte și… mi-a displăcut. Dar m-am conformat.
    Iar cu căpșunile, eu tot așa le voi zice, chiar dacă am colege de catedră care folosesc căpșunii. Aici nici nu mai e chestie de gust…
    Perfectul simplu nu e dialect. E doar marcă dialectală, cum ar fi „șinși” / „șânși” la moldoveni.
    Cred că se va folosi în continuare „caramea”, chiar dacă literar s-a optat pentru caramelă.
    Știam și despre „cârnat”, la singular… Nu-l simt la fel de deranjant, fiindcă l-am auzit folosit ca atare. Eu formulez mereu așa încât să am nevoie de plural. :)

  47. Mădălina says:

    Nu se zice nici in Cluj “ora doi” – trust me, I live here. Am prieteni din Blaj, Sighisoara si Tarnaveni care zic asa. Dar clujeni adevarati, nu!
    Doua expresii/verbe care imi fac parul maciuca (unul l-am intalnit si aici): “ma dispera” – din cate stiu eu, verbul nu este tranzitiv. Si “determinat” cu sensul de “hotarat”, il aud mereu mai ales la sportivi si ma deranjeaza, desi nu spun neaparat ca ar fi gresit.

    • A.Dama says:

      Mădălina, bine-ai venit!
      Nici eu n-am auzit la Cluj „ora doi”. Nici printre colegii care erau din Blaj sau Târnăveni. Dar se poate că filologii și-au mai format reflexe bune. Unii măcar. Eu nu reușesc să-l scriu pe „dintr-o dată” corect (după DOOM2), respectiv „dintr-odată”.
      „Mă disperă” e acceptat. Ca verb tranzitiv, înseamnă „mă exasperează”.
      Însă „determinat”, în loc de „hotărât”, vine din traducerile superficiale. Și se va impune.
      Ca și „formal”, probabil. În locul lui „oficial”.

      • Bogdan says:

        Cred ca “determinat” deja s-a impus in vorbirea curenta. Mai ramane sa fie acceptat si catalogat, clasificat etc. de lingvisti. In ce priveste “formal”, sper sa nu ai dreptate. Nu de alta, dar va complica inutil limba romana. Iar vor avea o suta de intelusuri cuvinte care altadata nu aveau decat un sens…

        • A.Dama says:

          Bogdan,
          Încă nu se spune „e un tip determinat”. Se spune „e un tip hotărât”. Totuși, nu are de ce să ne surprindă dinamica împrumuturilor. Va trebui să ne actualizăm în permanență baza de date, altfel se va mări falia între cel ce emite un enunț, folosind un sens al termenului și cel ce receptează enunțul, înțelegând cu totul altceva. Mai e drum până la a vorbi în paralel. :D Dacă folosim uzual 1000-1500 de cuvinte, acelea au o semnificație comună cam pentru toți vorbitorii de limbă română. Despre celelalte, rămân multe de zis. :)

  48. Smbdy`sGirl says:

    prima nu e din Cluj, e maramureseanca, am scris asta…
    cealalta e oradeanca… na… nu am generalizat… am spus numai. am mai multi amici in Oradea, din care ea foloseste “ora doi” .. altul in loc de “dimineata” spune “la dimineata” … si i-am auzit si pe parintii lui spunand asa.

  49. Sandi says:

    Curios e faptul ca am cativa amici si cunostinte din Cluj, care folosesc ”ora doi”, tocmai de aceea am si precizat cum ca ei s-ar exprima astfel. Si nu numai persoanele, pe care eu le cunosc am auzit sa spuna asa, ci chiar si pe strada auzeam folosindu-se ora doi. Merg des prin Cluj, de aia ”imi permit” sa mentionez aceasta :) Ma bucur insa sa aud ca sunt totusi si clujeni care nu gresesc aici :D
    A.Dama de ”dintr-odata” inca n-am auzit. Hahhahaha m-am amuzat bine acum :D LOL
    Sa nu uit totusi pe viitor. Multumim :)
    Sa aveti intr-adevar un Craciun fericit, iar Domnul Isus /Iisus sa fie adevaratu` Sarbatorit in casele voastre si sa se nasca si in inimile voastre! Numa` bine. God bless ;)

  50. Smbdy`sGirl says:

    ma evapor :)

  51. Smbdy`sGirl says:

    ma inghesui :)

  52. Paty says:

    Uite am citit si eu pe aici stiu si eu un cuvant.. : treining-> trening. Multa bafta.

  53. călina says:

    cum e corect?

    eu credeam că e corect: “va avea loc o serie de conferinţe…”

    alţii susţin (apăsat) că e corect: “vor avea loc o serie de conferinţe…”

    încerc să vorbesc corect, judecând că verbul din acest exemplu se acordă cu seriile…. şi nu cu conferinţele… iar “serie” în enunţul de mai sus e la singular… ba mai mult: observ că nu cuvântul “conferinţe” are funcţie sintactică de subiect, ci celălalt, “(de) conferinţe” fiind atribut…

    greşesc eu? de greşesc voi mânca efectiv toate DEX-urile si DOOM-rile pe care le am în preajmă…

    • A.Dama says:

      Călina, eu spun că e corect: „Va avea loc o serie de conferințe”.
      Cei care susțin apăsat cealaltă variantă de unde-și iau argumentul?
      E nasol, fiindcă multe chestiuni nu sunt tranșate de academicieni. Și mai apare câte-un articol scris de câte-un lingvist prin reviste de specialitate, dar aceste articole nu ajung imediat normă…

    • alexandru says:

      seria va avea loc….;)

  54. alexandru says:

    odorizante/ odorizanti de masina?

  55. Livius says:

    Este socotita cacofonie asocierea cuvintelor “cronica carcotasilor”?

  56. Mugur says:

    Inca una:
    Frecvent REPERCURSIUNI, corect REPERCUSIUNI.
    Cu stima,
    Mugur Ardelean

  57. marinelblaj says:

    A.Dama, am stat şi am citit articolul, comentariile şi trebuie să recunosc că sunt câteva cuvinte, în afara listei tale, la care ezit câteodată, cel mai probabil din cauza obişnuinţei datorate trecerii anilor şi a multor schimbări gramaticale de care am avut parte. Ceea ce mă irită însă (dar mă şi amuză uneori) este frecventa confuzie făcută între “din” şi “dintre”. Mă şi amuzam zilele acestea, ascultând la un post media fraza “Mai mult de jumătate DIN votanţii de la referendum vor vota pentru menţinerea în funcţie a preşedintelui” şi îmi şi imaginam oameni lipsiţi de cap sau ceva creaturi fără partea superioară a corpului, venind agale de la secţiile de votare. Ce-i drept, uneori “se potriveşte” parcă. De exemplu, “jumătate din elevi merg la şcoală zilnic”, unde adevărul e susţinut de folosirea lui “din”, dacă ţinem cont că sunt cam jumătate care nu prea îşi iau şi capul cu ei când merg la şcoală… :D

    • A.Dama says:

      Marinel, mulțumesc pentru exemplele tale! Știi că mai era și expresia că „ai venit la școală cu capu-n traistă?”…
      Am pomenit aici despre „din” și „dintre”. Totuși, „într-una dintre zile” sună prețios, nu-i așa? S-a încetățenit „într-una din zile”. Și-n povești, și-n bancuri… :)

      • marinelblaj says:

        Eh, tot ce-i corect e preţios! Ce-i drept, “degringolada” asta din corectitudinea limbii noastre se trage tocmai de la “încetăţenirea” asta. După cum e la ora actuală prin Regat n-ar fi exclus să devină normă să spui că “e lemne multe pe deal”. :D

        • A.Dama says:

          Am fost in urmă cu vreo doi ani și a fost prea izbitor aspectul multora, ca să mă mai pot concentra asupra limbajului. De fapt, cu accentul am avut probleme din start. Ce să mai contabilizez dezacordurile? ;)

        • Bogdan says:

          Marinel, trebuie să recunosc că, cuvântul “regat” mi-a atras atenția suficient incât să verific de unde ești. Ma gândeam că numai noi, bucovinenii îl folosim. Se pare că și ardelenii/bănățenii sunt cu moț. De fapt ei sunt cei mai moțați de alfel (doar pe acolo e țara moților). Am avut mult de a face cu ardeleni, încât să-mi dau seama că ei deseori se cred superiori. Mai români decât românii. :)) Mă cam supără asta, fiindcă nu cred că au cu ce sau de ce să se creadă astfel. Dar asta e altă poveste.
          Tu folosești termenul ăsta, ”regățean” pentru a-i desemna pe munteni și olteni, în cazul de față cel puțin. Dar fără să vrei îi bagi în aceeași oală și pe moldoveni. Eu ca bucovinean sunt și moldovean. Iar ca moldovean sunt și român. Moldovenii nu se fac vinovați de așa multe greșeli lingvistice comparativ cu muntenii și oltenii, zic eu.
          În ce privește accentul românilor din diverse zone, cred că e greșit să râdem pe tema asta. Consider că accentul diferit al românilor e rezultatul geografiei si istoriei (ardelenii au un anume accent datorită maghiarilor, moldovenii datorită rușilor, muntenii, oltenii și dobrogenii datorită turcilor). De altfel, oare care e accentul corect, românesc? În opinia mea, nu cred că există termenii corect sau greșit în ce privește clasificarea unui accent.
          Să mă contrazici A. Dama dacă nu am dreptate fiindcă în ce privește accentul, către tine fac referire.

          • A.Dama says:

            În privința accentului, Bogdane, cel mai neaoș ar trebui să fie cel al limbii literare. Dar un moldovean și un ardelean vor citi foarte diferit „Chirița în Iași”. N-ar avea rost să polemizăm vizavi de cine vorbește cel mai corect limba română. Eu țin cu ardelenii. Am circulat prin țara asta și înainte de 89, și după. Și rămân la părerea asta. :D

  58. Stefania says:

    app la chestia cu “nu-mi IASA nimic/ nu-mi IESE nimic” nu este o greseala deoarece asta depinde de contextul in care este pusa expresia. de exemplu: “este posibil ca mie sa nu-mi IASA nimic la jocul acesta” nu poti spune “este posibil ca mie sa nu-mi IESE nimic la jocul acesta”….:D….deci daca tot este vorba de corectia greselilor gramaticale ….uneori toti avem nevoie sa ne corectam….suntem oameni si gresim……+ daca noi oameni de rand gresim …..de cei care sunt la TV si sunt pe o scara sociala foarte ridicata si fac greseli uriase in fata a milioane de oameni ….ei cei care ar trebui sa ne dea un exemplu ….noi restul ce mai avem de zis in privinta asta ?

    • A.Dama says:

      Stefania, bine-ai venit!
      Exemplul cu verbul „a ieși” la conjunctiv era mai jos: „vrea să iasă”.
      Mă întrebam, totuși, de ce ar fi „pe o scară socială foarte ridicată” cei care sunt la TV?…
      Dar sunt de acord că cei care sunt „la vedere” ar trebui să dea un exemplu bun!

  59. Bogdan says:

    A Dama, banuiesc ca tu esti autoarea acestui articol. Sunt vorbitor de limba engleza si intr-adevar ai dreptate. Am probleme cu scrierea cuvantului “confort”, mai ales de cand sunt plecat din tara. Si incet, incet apar si alte probleme de scriere si gramatica in cazul meu. O fi de vina lipsa lecturii, faptul ca am terminat de ceva timp studiile sau faptul ca-s plecat din tara. Ori poate toate la un loc, nu conteaza. Important e ca se intampla.
    In primul rand, iti multumesc pt articol (pe care l-am accesat datorita lui google intr-o cautare rapida a formei corecte pt cuvantul “confort”) ca mi-a elucidat misterul cuvantului “confort”.
    Dar in al doilea rand, ma roade pe zi ce trece o intrebare tot mai mult. De ce complicam limba romana? Nu ne laudam noi ca e o limba fonetica? Nu sunt un expert in lingvistica, dar majoritatea cuvintelor limbii romane au o etimologie straina daca nu ma insel. Daca tot ne laudam ca limba noastra e fonetica, daca tot imprumutam sumedenii de cuvinte din alte limbi, de ce continuam sa le scriem ca in limba din care au fost imprumutate, desi romanizam pronuntia lor? Ai dat un exemplu bun in acest sens: mersi in loc de merci. Sunt de acorc cu mersi, e un multumesc romanesc. Merci e un multumesc frantuzesc, care difera cel putin in semnificatie nu doar in scriere. De exemplu am intalnit oameni care in mediul virtual ma corecteaza cand scriu filozof cu z si imi zic ca e gresit, ca se scrie s. Mie cu z imi place sa scriu. Ca asa e fonetic. Si in plus “filozofie” se scrie cu z si extrem de rar cu s.
    Cazurile sunt multe. Ca sa fiu inteles pe deplin: nu vreau sa-mi dai un sec raspuns lingvistic. Vreau, daca nu cer prea mult de la tine sa fiu lamurit, de ce nu e limba romana o limba fonetica in toate cazurile? Inteleg ca trebuie sa existe niste reguli, dar de ce limba romana are mii de reguli? De ce o complicam asa de mult? Si de ce mai ales cu neologismele suntem atat de fandositi si nu le romanizam, ci le scriem deseori ca in limba de origine? Vreau sa-mi dai un raspuns ceva mai uman, nu unul de expert lingvistic. Eu am o banuiala de ce, si ma duce cu gandul la Caragiale si mai profund chiar, ma duce cu gandul la mentalitatea noastra de romani.
    Dar eu vreau raspunsul tau. De fapt, oricine si-a irosit o parte din viata citind pana aici poate sa imi dea un raspuns daca e unul pertinent.
    Va multumesc.

    • A.Dama says:

      Bogdan,
      Există și cuvinte din fondul geto-dacic, adică neîmprumutate de la alții. Sigur că populațiile migratoare care ne-au traversat și-au lăsat și ele amprenta asupra limbii române în evoluția ei.
      Dacă este o limbă fonetică sau nu e o chestiune pe care nu o rezolvă un comentariu pe blog. Lingviștii nu se pun de acord asupra multor aspecte legate de limbă, iar dacă Academia publică vreun îndreptar ortografic considerat normă, el nu e respectat uneori nici măcar de editurile care tipăresc cărți. Unde să mai citească omul simplu texte corecte în limba română?
      E bine să ținem cont de faptul că limba evoluează, are un dinamism al ei. Nu ne putem opune împrumuturilor, însă trebuie normat felul în care sunt folosite. Nu știu cum ți s-ar părea să se scrie în română compiutăr, în loc de computer. Ori să se traducă toți termenii tehnici, indiferent de domeniu: „Am salvat pe discul greu”, nu pe „hard disk” – mai ales că nu-i vorba de agricultură. ;)
      Uite un exemplu din ultimul îndreptar ortografic publicat de Academie: să scrii la plural byți, în vreme ce se pronunță englezește prima parte, sună destul de bizar. Și totuși, asta e norma valabilă deocamdată.
      Da, româna ar trebui să fie o limbă fonetică. N-a fost niciodată sută la sută așa. Gândește-te la substantivul „flori”! Un străin l-ar citi în două silabe, dacă l-ar citi fonetic. Așa cum prescurtăm noi un nume propriu: Flori, în loc de Florica. Față în față însă cu valurile de neologisme, e greu de prezis dacă se va ajunge vreodată la o normă pentru toate cuvintele. Și dacă ar fi respectată după ce va fi fost stabilită.
      Cât privește mentalitatea și câte ar fi de schimbat la ea e o altă poveste! Și mai lungă. :)

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s