Psalmul 6 – Psalmul (în)toarcerii
iunie 5, 2008 at 9:04 pm | In De psalm(r)odiat | 6 Comments
cum toarce mireasa rigole
fuior de-mbăiere în ape din cer
copseşi reavăne cu lapte şi miere
artere şi vene -
pâine pe lemn
miri şi miri de te miri îi fac semn
sfâşie albul fâşii toarse-n lauri
râs calp de sfidare
surâs în tandem
toarce un cântec cu draci şi centauri
cum (s)toarce vierul izvoare în teasc
odăjdii-lumină mireasa să-mbrace
ochii fricoşi pajiştea cerului pasc
cum a plecat Se va-ntoarce
6 Comentarii »
RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI
Lăsați un comentariu
de (re)ţinut minte
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu.-
de (a)mestecat
Fictiune vs Realitate
-
-
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.
Ma vei lua atunci, duios, de mana,
Ca pe-o mireasa dusa la altar…
Tu Insuti imi vei pune-acea cununa
Ce-i vrednica de tronul Tau de Har.
Si-acolo, cind naframa-mi va fi trasa,
Cind voi privi la Chipul Tau divin,
Voi sti ca spre vecia glorioasa
Am suferit in viata prea putin…
T.T.
Comentariu�Comentarii de viorica — iunie 6, 2008 #
Viorica, mulţumesc pentru rime!
Să fie din Tatiana Topciu versurile? Am văzut că şi ea scria de mireasă, deci ai ales bine replica. 
Mulţumiri!
Comentariu�Comentarii de A.Dama — iunie 6, 2008 #
Da, fosta mea prietena, mi-e dor de ea… Ii recitam poeziile in tinerete.
Comentariu�Comentarii de viorica — iunie 7, 2008 #
Viorica, vad ca si acum le reciti! Inseamna ca tineretea e prezenta. Nu la trecut!
Comentariu�Comentarii de A.Dama — iunie 7, 2008 #
El îşi va lua mireasa, pământenii – cei mai fericiţi cu adevărat – atunci când Se va întoarce la fel cum a plecat, pe cer.
Iniţial am citit poemul în termeni de el – ea, însă la recitire am văzut El – ea. Iar ‘ ea’ este o adunare infinită de 1 + 1 + 1 + 1… + n, care dă totuşi o singură ‘ea’. Biserica.
Laptele şi mierea (m-am oprit la acestea, deşi mai sunt câteva elemente sugestive) mă trimit cu gândul la ţara promisă, Canaan, care a fost aşteptată aşa cum noi aşteptăm acum venirea, întoarcerea Lui…
Mi-a dat de lucru poemul ăsta. Şi sunt sigură că nu am spus nici jumătate din cât poartă în el.
Comentariu�Comentarii de Camix — iunie 9, 2008 #
Camix, mi-a plăcut lectura ta. Intr-adevăr, este El-ea, pentru că e un psalm.
Am pus laptele şi mierea împreună cu arterele şi venele şi cu reavănul. Trupul-pâine.
Apoi, mai sunt, elemente… cu falşii miri.
Sunt multe, dar dacă zic tot, le stric lectura oamenilor.
Comentariu�Comentarii de A.Dama — iunie 9, 2008 #