…s-a rupt în două
aprilie 25, 2008 at 10:36 pm | In De viaţă | 30 CommentsAm încărcat pe frontispiciul blogului un mac sfâşiat, sfârşit pe caldarâm. De fapt, doar petalele lui. Petalele rupte de tulpină şi frunze. O imagine a morţii.
*
“Şi îndată, perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat…” (Mt 27, 51)
Azi a fost ziua sfâşierii. Dumnezeu S-a lăsat sfâşiat: între iubirea de oameni şi iubirea de Fiul.
Niciun miracol n-a fost imposibil de realizat la cuvântul Lui, însă miracolul iertării cerea vărsare de sânge, nu doar rostirea.
Moartea Lui a fost urmată de învieri ale sfinţilor adormiţi. Sfâşiere cu două tăişuri.
M-am gândit apoi la alte despicări în două.
Despicarea în două a Mării Roşii. Pentru evrei e salvatoare. Pentru egipteni, doar o amăgire!
Când au pretins cele două mame înaintea regelui Solomon, fiecare separat, că al ei este copilul care urma să fie mâncat din cauza foametei, Solomon le cere oamenilor să-l taie în două pe copil şi să dea câte o jumătate fiecărei mame. Însă adevărata mamă nu îşi vrea copilul sfâşiat. Preferă să-l ştie în mâna celeilalte mame, dar să nu fie sfâşiat…
Elisei priveşte cum e răpit Ilie la cer în carul de foc şi… îşi sfâşie hainele în două. Apoi, cu mantaua lui Ilie, Elisei despică în două Iordanul.
Unii martiri au fost tăiaţi în două cu fierăstrăul.
Sfâşierea în două e salvatoare. Între ce şi ce ne-am sfâşiat azi?
30 comentarii »
Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI
Lasă un comentariu
de (re)ţinut minte
Exceptând articolele care au precizată o altă sursă, conţinutul articolelor de pe acest blog nu poate fi reprodus fără acordul meu. Vezi pagina De contactat!-
de (a)mestecat
Fictiune vs Realitate
-
-
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.
Tensionantă ruptura aceasta!
Răspunsul ar fi poate nu pentru azi neapărat (adică ieri), ci pentru o vreme, ultima vreme, puţin mai dilatată. Sfâşierea între judecarea oamenilor şi iubirea lor. Sfâşiere cumplită, mai ales că ni se spune să nu judecăm şi ni se spune să iubim.
Sau între iubirea condiţionată şi necondiţionată…
Comentariu prin Camix — aprilie 26, 2008 #
Din pacate, cu an ce trece, cutremurarea care ar trebui sa genereze o falie in noi, isi micsoreaza magnitudinea. Sarbatorea care ne-a adus in pozitia de cetateni ai Cerurilor isi pierde – inlauntrul nostru, verificat prin efectele exterioare – din greutate si insemnatate. Repet, efectele exterioare verifica afirmatia aceasta.
Comentariu prin ciprians — aprilie 26, 2008 #
Dragă A.Dama, sunt gînduri, doar gînduri. Cristos este viu, El nu ne-a spus nicăieri că trebuie să-i jelim moartea. Am început să comemorăm “prea intens”, mai avem doar un pas şi ajungem să ne flagelăm, ca iezuiţii. Imaginea cu macul îţi traduce plastic şi reuşit tristeţea. Ceea ce e straniu, şi la tine şi la “Pătrăţosu” în acest an este arsenalul de simboluri care mai de care mai încărcate de “vorbe”, de sensuri. Spuneai tu ceva despre Tarkovsky: lecţia lui este că imaginile nu trebuiesc explicitate, tocmai de aici bogăţia de interpretări posibile.
Comentariu prin rasvancristian — aprilie 26, 2008 #
A.Dama,
Un Paste fericit si Hristos a Inviat!
Fie ca lumea adamaica sa infloreasca odata cu venirea primaverii, iar tristetea unor “ruperi in doua” sa iti fie transformata intr-un intreg nedivizat.
Comentariu prin romuluss — aprilie 27, 2008 #
Mi-a placut ideea cu ruperea/despicarea. Ruperea de…
Din nefericire (sincera) pentru mine, m-am cam rupt in doua intr-o perioada. Dar cele doua parti ale mele erau constituite atat din evreii care au trecut Marea Rosie, cat si din egiptenii care au fost acoperiti de ea.
Dilema! Conflict!
Comentariu prin pety — aprilie 28, 2008 #
A Dama… pe unde esti? ce mai faci? Hristos a inviat!!!
Imi este dor sa te vad cu ceva nou si poate ceva “optimistic”… oricum pana apari ma rog pt tine si iti urez sanatate maxima!!
Comentariu prin rose4you — mai 2, 2008 #
Ce se intâmplă cu lumea adam(a)ica?
După ce s-a rupt in 2, după ce i-au căzut petalele pe jos, a venit un vânticel (uneori asociat si cu Duhul Sfânt) și i le-a imprăștiat în cele 4 zări?
că nu a mai scris de multicel!
Cristos e viu!
Comentariu prin jurnalulflorentinei — mai 3, 2008 #
Cred ca e la moda postarea unui articol cu semnificatie de “bye” dupa care ba dispare blogul o zi, ba nobody home
Sper ca A.Dama e doar in concediu
Comentariu prin romuluss — mai 4, 2008 #
Hm, chiar aşa, Romi. s-a rupt “bine”, nu? e cam lungă perdeaua asta. Nu se mai termină, dom’le, de rupt…
Comentariu prin Camix — mai 4, 2008 #
Cred ca trebuie sa punem si noi mana sa se rupa mai repede ca sa trecem la alt capitol
– la unul mai constructiv 
Comentariu prin romuluss — mai 4, 2008 #
Am epuizat variantele
Comentariu prin Camix — mai 5, 2008 #
Cami, tu masori timpul cu clepsidra si eu pun turbo reactorul din avatar la treaba si terminam cu ruptul asta mai repede
.Ca mai sunt multe articole de scris si citit – ori nu vrem sa ajungem sa avem unul pe zi de recenzuiut 
Comentariu prin romuluss — mai 5, 2008 #
Aaa, reactorul acela cred că va termina perdeaua aia de rupt mai repede. mă duc să caut combustibilul.
poate ştii ăsta…
Un tată şi-a dus copilul la filarmonică. după o oră de şezut la audiţie, copilul, nemairezitând, îşi întreabă tatăl:
- Tati, îmi cumperi o îngheţată dupa ce termină domnul ăla de tăiat vioara?
Comentariu prin Camix — mai 5, 2008 #
Cami,
fain bancu, bine ca macar copilul a mancat inghetata
Eu cred ca e vb aici de teoria conspiratiei, totul a inceput cu “Rod(n)icind Flori(i)le” ,apoi cu “Cu Ierusalimu-n inimă” si la “…s-a rupt în două” s-a declansat deznodamantul
Comentariu prin romuluss — mai 5, 2008 #
Mm..
Poate ăsta e doar punctul culminant şi abia de acum încolo urmează deznodământul.
Că deznodământul ăsta nu sună prea bine.
Comentariu prin Camix — mai 5, 2008 #
Desi nu-i vorba de rupere sau despicare, nici de taiere ori sfasiere, eu ma gandesc la sabia cu doua taisuri.
Comentariu prin Miri — mai 7, 2008 #
Camix, a fost tare faza cu “nu se mai termină de rupt”!
Şi cea cu deznodământul. Bine că putem tot modifica finalurile. Încă… 
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Cipri, uite că am lăsat să dureze cutremurarea.
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Răsvan, parcă Dan Puric zicea în “decalogul” său ceva de genul: Să nu te atingi de simboluri, că sunt sacre!
Aşa funcţionăm unii: simbolic, cu termenul depăşit. Ghinionul nostru!
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Rose, vreme trece, vreme vine, toate-s vechi şi nouă toate. Adică pentru noi.
Eh, ceva nou n-am.
Doar înnoire.
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Mulţumesc de vânticel, Florentina! Dacă e ăla care ştie menţine viaţa în veci de veci, înseamnă că e numa’ bun!
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Romi, mulţumesc de urări inspirate şi de… atmosferă! Tu cu Camix v-aţi dat de-a toboganul pe-aici, după ce s-a rupt perdeaua în două.
Nu am fost în concediu, am luat o pauză din cauza… scriu eu într-un articol viitor de ce. Chiar dacă e abramburistic să le dai cititorilor detalii, de vreme ce atunci când faci un blog nu le ceri lor părerea. Cititorii cred că ştiu ce aşteptări să aibă. Nu există niciun contract între blogger şi ei. (Cel puţin aici aşa stau lucrurile.)
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Miri, mulţumesc de trimiterea la sabia cu două tăişuri! E ce avem zi de zi nevoie ca să fim sculptaţi frumos.
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Pety, uite că era să sar peste tine. Adică peste commentul tău.
Mă păştea o fractură deschisă, aşa-i? 
Îmi pare rău că şi ţie ţi s-au întâmplat ruperi în două! Dar, fiindcă acum vorbeşti despre ele la trecut, înseamnă că eşti iar întreg, isn’t it?
Cred că e liniştitor versetul pe care ni l-ai lăsat: că nu putem face tot ce voim. Doamne, fii lăudat! Unde-am fi dacă am face tot ce ne trece nouă prin burta voinţei?
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Hei, bine ai revenit! Uite ca acum pare ca se face inflorire de mac!
Comentariu prin rose4you — mai 8, 2008 #
Oho – welcome A.Dama printre noi, esti un “comentator” mai rar de prins
.
“pauză din cauza…”
– am inteles – adica nu ai gasit alta rima 
“…iar elefantu care face pe berbantul…”(ca n-am gasit alta rima) – vb lui Toma 
” Nu există niciun contract între blogger şi ei” – nici o problema facem la notar
Comentariu prin romuluss — mai 8, 2008 #
Mulţumesc, Rose! Aproape că încurc rolurile. Sunt bine primită la mine-acasă.
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Romi,
!
Deci eşti pus pe legalizări azi? Şi de care Toma-i vorba? Că numa’ de credinciosu ‘ntârziat mi-amintesc. Şi de Aquino, da…
La notar mergem mai rar.
Zise
comentatorul greu de “prins”
Comentariu prin A.Dama — mai 8, 2008 #
Caragiu
Comentariu prin romuluss — mai 9, 2008 #
Mulţumesc, Romi, că ai precizat! E genial tipul. Ştii, francezii au o vorbă: “C’et génial”. Şi o spun de-atâtea ori, că ai impresia că numa’ genialitate întâlneşti pe toate gardurile.
Comentariu prin A.Dama — mai 9, 2008 #