
Neajuns
martie 18, 2008
scurt sunase sirena în noapte
scurt ca un chiţăit
oprit în gâtlej şi nerepetat
şi neîndoit
o notă prea sus
şi artistul pe scenă-şi dădu
obştescul sfârşit
scurt mă trezise alarma
de fum
îmi luaseră foc visele
şi nici nu mi-am dat seama
că-s iar
singur pe drum
neîmbăiat nedormit
nemurit
neajuns
*
De scurta sunare
a sirenei pitite la sân
mă lungise teama
pân la răsărit
unde am murit,
apoi că am răsărit
într-un trandafir
crescut la izvor
unde este Viață
și-i mereu doar Dimineață!
(de ghitit tarcovniceste
)
Multumesc, Dancos!
Oare ce inseamna “ghitit”?
trezirea…e grea si niciodanta indeajunsa!….
cu drag Lorelei
Nu ai auzit pana acum de cantatul pe ghitite al preotilor ortodocsi?
Lorelei, am aflat de pe blogul lui Rasvan ca ti-ai facut blog. Dificila misiune, vei vedea!
Cand ti-am vazut imaginea, m-am gandit ca ti-ai facut un cont WordPress pentru comentarii si corespondenta. Ca se poate si asa… si pe el iti poti incarca o poza la avatar.
Dar… cum ca ai intrat in ring, Doamne-ajuta!
Dancos,
Nu am auzit. Habar nu am ce inseamna.
Trebuie sa cresc mare si sa invat mult!
multumesc frumos….e o incercare!
La recitirea de azi a acestei poezii, m-am trezit cu nişte sentimente de ‘prea târziu’, de ‘ireversibil’, de neputinţă…
Are un final sfredelitor cu repetiţia acelor ne-.
Singurul cuvânt care mie mi se pare că rupe “vraja” alertei şi tragicului e “chiţăitul”, care – nu prin sens – prin conotaţie, pe mine personal, mă scoate puţin din atmosferă. Dar nu e ceva neredresabil. Se recâştigă pe parcurs.
Camix, ai citit bine. Toate acele negaţii au un rost: amplifică ideea din titlu şi cea cu care se încheie poemul.
Despre “chiţăit”, nu l-am asociat neapărat vreunei prezenţe şoriceşti.
Era ideea că sunetul – sirenei, alarmei, artistului se gâtuie, înţepeneşte… nu ajunge nici el la linia de sosire.
Imposibilitatea ajungerii la capăt se vede din videoclip… pentru cine are rabdare să-i vadă finalul.
Am să mă uit şi la piesă. Mai ales că:
Am să îţi înmânez o leapşă muzicală. Dacă îţi va face plăcere să participi, uite despre ce e vorba:
Constă în a răspunde la un set de întrebări (18) despre viaţă cu melodii. Partea mai puţin obişnuită e că aceste melodii sunt alese de către Winamp pe modul de rulare Shuffle, după ce au fost încărcate toate cele existente în computer.
http://camix.wordpress.com/2008/03/19/de-a-mata-pe-muzica/
Mulţumesc.
Ha, ha, Camix! Crazy ideea. Să vedem ce-o să iasă.
Frumoasa poezia… Cui ii este dedicata?
Bine-ai venit, Anahoretus!
Si bine-ai revenit! Ti-ai lasat zambetul pe undeva prin folderele ascunse? Acum ai venit din profil.
Dar stiu ca te pricepi la intrebari!
Poezia aceasta e pentru oricine se regaseste in ea.