lumea adam(a)ică

Ieri, soare de toamnă mirabil. Azi, ploaie bacoviană. A vrut bunul Dumnezeu să fie conduşi în lumină cei de El cunoscuţi pe nume, anonimi pentru ceilalţi…

A trăit 79 de ani. 25 de ani a fost văduvă. Mamă a 3 copii, bunică a 16 nepoţi, străbunică a 20 de strănepoţi. O viaţă ca oricare alta, trecută cu vederea de istorie, înregistrată doar în istoria lui Dumnezeu şi a celor dragi!

Soare tomnatic, împăciuitor – toată suflarea avea sentimentul că misiunea acestei femei a fost dusă până la capăt. Singurătate de văduvă, umplută de prezenţa lui Dumnezeu, rugăciuni pentru copii, nepoţi, strănepoţi.

M-am înfiorat.

În timp ce se vorbea despre ea, într-o curte de casă de ţară, plină de oameni, vântul a adiat, salutând asistenţa. Mărul aproape nici nu s-a mişcat. Dar nucul… nucul bătrân s-a-nfiorat ca şi cum Duhul Sfânt ar fi trecut printre crengile lui. Şi-a lăcrimat câteva frunze pe faţa pământului!

Numele tău, Maghiar Floare, va spune puţin la puţină lume! Dar e pe buzele cerului. Dumnezeu să te odihnească!